Cele aproape 300.000 de euro pusi la bataie de RealitateaTV, TVR si Antena 1 au mobilizat circa doua mii de oameni pentru exit poll-urile din 19 mai.

Peste 30.000 de chestionare, 600 de sectii de votare, sute de telefoane si calculatoare insumeaza, pe scurt, logistica utilizata in ziua referendumului de cei aproape 1.200 de operatori de interviu ai INSOMAR si MetroMedia Transilvania (MMT) care au realizat exit poll-ul din ziua referendumului. Consortiul a primit 200.000 de euro pentru executarea sondajului, dar actiunea a facut toti banii, sustin reprezentantii postului beneficiar, Realitatea TV. Pe de alta parte, cei peste 700 de operatori raspinditi la urne de CURS si de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB) au intervievat 12.500 de alegatori, din 300 de sectii de votare. Cele doua institute au primit in jur de 80.000 de euro de la posturile TVR si Antena 1 pentru desfasurarea de forte de pe 19 mai. Sociologii institutelor de sondare explica pentru COTIDIANUL cum se culeg si cum se prelucreaza la cald datele la iesirea de la urne.

„Exit poll-ul este un test de profesionalism. E ca si cum ai face operatii pe cord deschis, adica o demonstratie pe viu a profesionalismului tau la lumina reflectoarelor, unde totul este transparent", considera presedintele INSOMAR, sociologul Gheorghe Teodorescu. In fapt, acest tip de sondaj este un instrument de masurare in timp real a votului, inclusiv a prezentei si a structurii sociodemografice a alegatorilor, astfel incit la momentul inchiderii urnelor sa se poate afla, cu un inalt grad de precizie, rezultatul final. O luna dureaza pregatirea lui inainte de un scrutin normal, insa in cazul referendumului din 19 mai, perioada s-a injumatatit. In plus, pentru asigurarea succesului si testarea logisticii, institutele de sondare fac si o simulare inainte de ziua cea mare, explica sociologul Mircea Kivu. „Asa se face ca a aparut acel sondaj INSOMAR, realizat cu o saptamina inainte de referendum, cu 12.000 de respondenti", puncteaza acesta.

Esantionul pentru asemenea sondaje de opinie se stabileste in doua etape. Mai intii sint alese o serie de sectii de votare, dupa criterii demografice, dar la intimplare, apoi sint selectati aleatoriu votantii. Acestia sint intervievati de operatori, in jur de doi pentru fiecare sectie. Personalul implicat in organizarea unui sondaj la urne este completat de specialisti in software si in analiza datelor. Votantii interogati de consortiul INSOMAR-MetroMedia au raspuns la noua intrebari, patru cu caracter socio-demografic (sex, virsta, studii, etnie) si alte cinci legate strict de optiunea de vot. „I-am intrebat daca au pus stampila pe DA sau pe NU si daca au votat pentru sau impotriva demiterii presedintelui, tocmai pentru ca era problema aceea cu confuzia si am vrut sa verificam de doua ori ce cifra iese, sa fim siguri", spune sociologul Mircea Comsa, reprezentant al MMT. Chestionarul pentru exit poll este mult mai scurt decit cel pentru sondajele de opinie, explica specialistii, din cauza rapiditatii cu care se desfasoara evenimentul: zeci de mii de raspunsuri care trebuie transmise telefonic la intervale fixe de timp la centrul de analiza a datelor.

Precizia rezultatelor unui exit poll depinde in mare masura de dimensiunea esantionului, precizeaza Comsa. In timp ce marja de eroare a unui sondaj realizat pe 1.000 de respondenti este de aproximativ 3-4%, ea tinde sa scada pina la 1% daca numarul participantilor depaseste 12.000. Cu toate acestea, reprezentantii CURS sint de parere ca distanta procentuala dintre cele doua consortii la referendumul din 19 mai nu provine din numarul de sectii si de interviuri realizate. „INSOMAR si MMT au estimat de aceasta data exact rezultatele votului (n.r. - INSOMAR/MMT - 75%, BEC - 74,48%) in timp ce CURS le-a estimat intr-o marja de sub 3% (n.r. - 78,1%). O abatere sub 3%, desi pare mare pentru un exit poll, este ceva comun in practica sondajelor de acest gen, atit in Romania, cit si in alte tari", explica Ionela Sufaru, director departament metodologie CURS, dind exemplul alegerilor din Franta, Anglia, Italia sau Polonia din ultimii ani. „Nu trebuie neglijat faptul ca marja de eroare poate fi influentata de ponderea nonraspunsurilor, de rata celor care refuza sa raspunda sondajelor la iesirea de la urne, de proportia voturilor anulate, de votantii din afara tarii, de cei care voteaza in sectii speciale s.a.m.d", continua specialistul CURS.

„Asemenea sondaje nu gresesc niciodata. (…) A gresi un exit poll nu s-a auzit pina acum. A gresi sase este incredibil", explica in urma cu citiva ani americanul Dick Morris, specialist in astfel de sondaje. Sociologii romani intaresc la rindul lor faptul ca rezultatele la iesirea de la urne sint foarte apropiate de cele reale. De altfel, acuratetea cifrelor este esentiala pentru prestigiul unui institut de sondare. „Primul criteriu in recunoasterea competentei unui institut este repetarea performantei. Performanta se judeca in interiorul a doua, trei procente, acesta este intervalul de incredere", afirma Gheorghe Teodorescu. Presedintele INSOMAR admite insa si existenta unor surse de eroare. Acestea sint fie de ordin logistic, fie sint cauzate de tratarea eronata a nonraspunsurilor ori a modului in care operatorul consemneaza in chestionar. Totodata, imposibilitatea accesului in imediata apropiere a urnelor de votare ingreuneaza operatorilor aplicarea „pasului de selectie", precizeaza Ionela Sufaru.

Beneficiarii unui exit poll sint institutii media puternice, care isi permit sa acopere costurile implicate de o asemenea actiune. „Exit poll-ul de la referendum a costat 200.000 de euro, pe care i-am platit in doua transe. A fost insa o investitie reusita, pentru ca ne-am recuperat banii", dezvaluie Sorin Enache, director general Realitatea TV. Antena 1 si TVR au platit fiecare aproximativ 38.000 de euro pentru serviciile CURS, spun surse din piata. In privinta ratingului, Realitatea TV a inregistrat recordul de audienta de anul acesta, in zilele de vineri, simbata si duminica.

Elemente de imprecizie „In Romania inca se practica exit poll-urile bazate pe sondaj de opinie, care contabilizeaza declaratiile subiectilor si care sint purtatoare de foarte multe elemente de imprecizie, legate de sinceritate, de spirala tacerii sau a fricii", atrage atentia Gheorghe Teodorescu. Sociologul da contraexemple din SUA si din Franta, unde institutele de sondare introduc in sectiile esantionate urne speciale. „Cu doua ore inainte de inchiderea zilei de vot, acestea se sigileaza, se scot afara, se numara buletinele de vot si acela este rezultatul", adauga presedintele INSOMAR.

George W. Bush vs John Kerry in 2004. Discrepante intre exit poll si rezultatul final, la www.cotidianul.ro/select