Dezechilibrul extern in crestere pune sub semnul intrebarii durabilitatea cresterii economice si a procesului de dezinflatie, indicatori macroeconomici care ar trebui sa aiba o evolutie pozitiva si in urmatorii doi ani, a afirmat Isarescu in fata mem
Dezechilibrul extern in crestere pune sub semnul intrebarii durabilitatea cresterii economice si a procesului de dezinflatie, indicatori macroeconomici care ar trebui sa aiba o evolutie pozitiva si in urmatorii doi ani, a afirmat Isarescu in fata membrilor comisiilor economice reunite din Camera Deputatilor si Senat. Oficialul bancii centrale a enumerat patru riscuri majore pentru continuarea dezinflatiei, incepand cu majorarea veniturilor, proces considerat de banca centrala inevitabil. "Exista o mare speranta, anticipatie si chiar nerabdare legata de cresterile salariale", a spus Isarescu, adaugand ca majorarile salariale contin riscuri inflationiste. La randul sau, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a facut un apel catre Parlament sa fie alaturi de celelalte institutii in politicile de tinere sub control a cheltuielilor salariale. "Exista o tendinta de sustinere a acestor cresteri, care nu vine intotdeauna de la Guvern", a spus Vladescu. Isarescu a mai enumerat printre riscurile majore evolutia creditului, cheltuielile publice si, nu in ultimul rand, deficitul contului curent. In opinia sa, deficitul nu poate fi redus prin politici monetare, deoarece solutionarea acestuia tine de economie, prin cresterea ofertei.
Capitalurile speculative aratate cu degetul
Isarescu le-a explicat parlamentarilor ca un deficit extern in crestere ar trebui sa duca la deprecierea monedei nationale, dar cererea de lei este inca foarte ridicata. Potrivit guvernatorului BNR, un mare rol in aprecierea leului il au capitalurile speculative. Isarescu a avertizat asupra unei "capcane" in care ar putea cadea politicile economice ale Romaniei. "Intarirea leului ajuta lupta cu dezinflatia, insa leul are si limite", a mai spus Isarescu. Guvernatorul BNR a propus o evaluare mai atenta a capitalurilor straine si a impactului lor in economie. Banca Centrala a refuzat sa mai atraga, din decembrie 2006, toti banii oferiti de banci la licitatiile pentru depozitele la o luna, cu scopul de a tempera intrarea in tara a capitalurilor speculative straine, care au apreciat rapid leul la finalul anului trecut, sustin bancherii. Investitiile straine directe record de 9,1 miliarde euro intrate in Romania in 2006 au contribuit la apreciarea leului cu 6.3% fata de euro si cu 14% in raport cu dolarul american. Pe de alta parte, Isarescu considera ca Romania isi poate mentine prezenta pe pietele externe prin emisiuni de obligatiuni de mica valoare, parere insusita de ministrul Finantelor, care avanseaza ca posibil termen ultimul trimestru.
Deficitul bugetar, sub presiune
Fondul Proprietatea si Fondul National de Dezvoltare vor determina, la momentul functionalitatii, presiuni asupra deficitului bugetar din acest an, a mai declarat Sebastian Vladescu. "Atunci cand cele doua fonduri vor intra in vigoare va exista pericolul unor cheltuieli bugetare excesive", a spus Vladescu in Parlament. Guvernul a estimat pentru acest an un deficit bugetar de 2,8% din PIB. Ministerul Finantelor a prezentat la inceputul lunii februarie, un proiect de ordonanta privind Fondul Proprietatea, care prevede ca persoanele ale caror bunuri au fost confiscate de regimul comunist ar putea fi despagubite atat sub forma de actiuni la Fond cat si in numerar, in limita a 200.000 euro, de catre o directie infiintata in subordinea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.