Diversiunea "Penitenciarele"

Proiectul lui Meir, care prevedea gratierea detinutilor care au comis infractiuni cu pericol social redus este considerat principala cauza pentru ceea ce s-a intamplat in puscariile din Romania. Lucrurile nu stau insa intocmai. Initiativa lui Meir a fost sprijinita chiar de catre o parte dintre cei care astazi se declara impotriva proiectului. Unul dintre acestia este directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, procurorul Alexandru Serban. Intr-un raspuns adresat lui Meir, la sfarsitul lunii septembrie, acesta sustinea ca adoptarea unui astfel de act de clementa "este necesara, tinand seama de iminenta intrare in vigoare a legii privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal". Brusc, directorul general al ANP, si-a schimbat parerea, declarand ca sursa revoltei este proiectul lui Nati Meir. Adica initiativa pe care Alexandru Serban o aprecia.
Avertismentele UE, o explicatie
Nu doar seful de la ANP a fost cel care a sustinut initiativa lui Meir. Aceeasi atitudine a avut-o si secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Kibedi Katalin. Aceasta i-a transmis deputatului ca proiectul de gratiere este o masura pe care o va sustine inclusiv prin promovarea unui proiect de ordonanta de urgenta. Avem de-a face astfel cu o situatie cel putin ciudata. Este interesant de vazut de ce initiativa lui Meir a fost respinsa de Monica Macovei (foto) dupa ce subordonatii acesteia, care desigur in momentul de fata se situeaza pe aceeasi linie cu sefa lor, l-au incurajat pe deputat timp de luni bune. Una dintre explicatii tine de avertismentele pe care Romania le-a primit din partea Uniunii Europene referitor la dezastruoasele conditii din sistemul penitenciar.
Eliberam, construim sau platim
Astfel, in aproximativ doua saptamani intra in vigoare Legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Mai sunt asteptate doua ordine ale ministrului Macovei referitoare la conditiile de detentie pe care Romania trebuie sa le asigure dupa un anumit standard. Altul decat cel prezent. In cazul in care nu vor fi respectate, orice detinut poate face plangere si cere daune. Iar posibilitatea ca el sa le si primeasca este foarte mare. Numai 10.000 dintre detinuti, daca obtin daune de 10-20.000 de euro pentru anul de detentie - o suma modica in comparatie cu standardele europene - si se obtine o cifra uriasa pe care o vor achita contribuabilii.
Un termen de gratie
Cert este ca in momentul de fata penitenciarele din tara noastra nu pot asigura conditii decente. Singura modalitate prin care s-ar putea realiza acest lucru este eliberarea unora dintre detinuti. Sau construirea de noi penitenciare. Fapt care, insa, nu se poate produce peste noapte. Ar mai fi varianta ca UE sa ne acorde un nou termen de gratie (ca in cazul gazelor, de pilda), pentru a fi rezolvata chestiunea. Poate ca asta doreste si Monica Macovei. Iar SIPA, diluata la ANP, a servit aceste interese. Revolta din penitenciare a aratat UE ca o gratiere colectiva nu este cea mai buna solutie pentru Romania. Si cum noi puscarii nu pot fi construite pana la integrare, atunci varianta termenului de gratie ar fi cea mai buna pentru actualul Guvern. (George TARATA)
Sefii ANP si MJ au laudat initiativa lui Nati Meir
Mircea PAUN - Ziua foto In pofida faptului ca Ministerul Justitiei nu a avizat favorabil proiectul lui Meir (dupa ce acesta a primit girul Consiliului Legislativ si Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat), deputatul independent a fost laudat si incurajat in demersul sau de catre inalti functionari din Justitie.
Astfel, primul care l-a laudat pe Meir (foto) a fost directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Alexandru Serban, care i-a comunicat in scris deputatului independent, la data de 17.10.2006: "Salutam preocuparea dvs... adoptarea unui astfel de act de clementa este necesara, tinand cont de iminenta intrare in vigoare a legii privind executarea pedepselor... consideram o prioritate reducerea considerabila, printr-o modalitate sau alta a suprapopularii, pentru ca altfel toate incercarile de imbunatatire a conditiilor de detentie sunt sortite esecului".
La fel s-ar fi comportat si secretarul de stat de la Ministerul Justitiei, Kibedi Katalin, care a avut o intalnire cu Nati Meir si trei avocati, tot in luna octombrie a.c. Despre intalnirea care a avut loc, Meir si avocatii sai ne-au declarat ca oficialul MJ a laudat proiectul, s-a declarat de acord cu el, ba chiar s-ar fi exprimat pentru gasirea unei forme eficiente de legiferare a lui, printr-o ordonanta de urgenta. Contactat de ZIUA, Biroul de Presa al MJ a confirmat intalnirea, dar a dezmintit faptul ca secretarul de stat s-ar fi declarat de acord cu proiectul. (Razvan SAVALIUC)
Protestul detinutilor, pe cale sa se stinga
Numarul penitenciarelor in care se desfasurau inca proteste a scazut, numai 395 de detinuti aflandu-se ieri intr-o forma de revolta. Conform directorului adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), Sorin Dumitrascu, conflictul este pe cale sa se stinga. Situatia penitenciarelor in care detinutii inca mai protestau a scazut de la 17 unitati cu 2701 protestatari luni seara, la 14 unitati si 1517 protestanti marti dimineata, 11 unitati cu 1008 protestatari la pranz, si numai 6 unitati cu 395 detinuti revoltati. La ora 14.00, doar in doua penitenciare numarul acestora depasea 100 de protestatari. Dumitrascu a comentat implicarea lui Nati Meir in aceasta criza, spunand "stim doar ca Nati Meir a intrat si a iesit din foarte multe inchisori, unde a promovat acest proiect de lege" si ca ANP nu are mania controlului absolut astfel incat sa monitorizeze fiecare vizita a deputatului in penitenciare. (A. GHICIUSCA)
Revolta de la Codlea, veriga slaba
Protestele detinutilor au inceput inainte ca deputatul Nati Meir sa viziteze Penitenciarul Codlea, loc de unde se spune ca a izbucnit "rascola" din spatele gratiilor. Asa cum ne-a declarat Marian Dumitrache, directorul penitenciarului Codlea-Brasov, detinutii "au inceput sa se agite" inca de miercuri 6 decembrie. "Miercuri, au intrat in refuz de hrana primele camere. Joi au inceput mai vehement, vineri si mai vehement. Dupa ce a plecat Nati Meir s-au linistit, iar sambata, pe la 17.30, dupa ce ce au vazut in mass-media ce se intampla au reinceput protestele", ne-a declarat Dumitrache. Potrivit celor spuse de inspectorul sef Dumitrache, protestul detinutilor a fost generat de conditiile din penitenciare. Penitenciarul Codlea, potrivit datelor oficiale este unul dintre cele mai aglomerate din tara. (P.C.)
Proiectul deputatului
In proiectul de lege privind gratierea unor pedepse, initiat de deputatul independent Nati Meir se prevede gratierea in intregime a pedespelor cu inchisoarea pana la 5 ani, inclusiv, aplicate pentru o suita de infractiuni comise pana la data publicarii legii in Monitorul Oficial. Sunt exclusi de la gratiere recidivistii, precum si persoanele care au comis infractiuni contra sigurantei statului, omor, pruncucidere, vatamare corporala grava, lovirile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, santajul, violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuala, coruptia sexuala, incestul, furtul calificat, talharia, pirateria, inselaciunea, delapidarea, distrugerea calificata, ultrajul, abuzul in serviciu in forma calificata, luarea si darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreapta, evadarea, inlesnirea evadarii, toate formele de fals, deturnarea de fonduri, contaminarea venerica, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni, proxenetismul, dezertarea, traficul de substante toxice, nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor radioactive si explozive, parasirea postului si prezentarea la serviciu in stare de ebrietate, precum si o serie de infractiuni prevazute in legi speciale. De asemenea, proiectul prevede si gratierea amenzilor penale, a contraventiilor si a masurilor de internare intr-un centru de reeducare aplicate minorilor. Pentru cei care intr-un interval de trei ani de la aplicarea gratierii, vor savarsi cu intentie o noua infractiune, pe langa pedeapsa prevazuta pentru noua infractiunea se va executa si pedeapsa gratiata. (R.S.)
Mana lunga a SIPA
Razmeritele declansate de cateva zile in mai toate penitenciarele din Romania prezinta toate caracteristicele unei actiuni orchestrate, premeditate in fiecare unitate de detentie unde acestea s-au produs. Practic, se poate afirma ca miile de detinuti implicati in proteste au fost manipulati sa recurga la actiuni violente, de distrugere de materiale, precum si la pretinse greve ale foamei, in numele unui prezumtiv decret de gratiere ce ar urma sa fie emis de catre Parlamentul Romaniei. Tocmai pentru ca acest proiect de gratiere sa fie compromis. O serie de elemente vizibile in legatura cu aceste proteste: nefolosirea fortelor de interventie din penitenciare pentru impiedicarea distrugerilor, atitudinea publica blajina a sefilor de penitenciare in fata situatiilor extreme aparute, dar mai ales izbucnirea simultana a protestelor in numeroase unitati penitenciare - vin sa intareasca ideea ca totul nu este decat o diversiune care urmareste atingerea unor scopuri precise.
Spontana sau dirijata?
Aceste scopuri pot acoperi un spectru larg. Pot fi pur electorale, in favoarea unei parti a actualei puteri, confruntata cu foarte probabile alegeri anticipate (cum se stie o mare parte dintre cei peste 40.000 de detinuti au drept de vot), dar si motive pentru rezolvarea problemelor extrem de grave ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care nu poate alinia regimul de detentie cerintelor europene in pragul aderarii la UE. Cum se stie, UE a repetat in numeroase randuri ca regimul de detentie din Romania este departe de standardele comunitatii. In toata aceasta tevatura, initiativa deputatului independent Nati Meir, de a pune pe masa Parlamentului un proiect de lege de gratiere a faptelor cu pericol social redus - initiativa perfect legala - nu putea sub nici o forma sa produca asemenea consecinte. Meir, membru in Comisia Camerei pentru Drepturile Omului, este acum acuzat ca a facut o campanie ilegala prin penitenciare pentru promovarea proiectului, acuza pe care i-o aduce chiar Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, care sustine ca deputatul trebuia sa-si prezinte legea in Parlament. Cum spuneam, felul in care a izbucnit revolta si cum s-a desfasurat nu pare sa fie opera lui Meir. Doar daca Meir nu are o puternica legatura cu fostii ofiteri SIPA. Revolta a izbucnit aproape simultan. Mai intai Codlea, apoi Jilava, iar la putin timp zeci de centre au urmat modelul. Brusc, ca la un semn. Sigur, sefii de la Administratia Penitenciarelor au pus asta pe seama faptului ca detinutii se uita la televizor si au urmat modelul Codlea-Jilava. Daca ar fi fost asa, centrele cu detinuti ar fi intrat in greva "in casacada", unul dupa celalalt, la ceva intervale de timp si nu simultan. Orice astfel de greva presupune o minima organizare, un cap care sa ia decizia. Nu se poate sa apara o revolta de tip "Bobalna", in penitenciare. Ramane de vazut cine e in spatele actiunii si cui serveste? Asa ca investigatiile ziarului nostru s-au orientat catre un alt scenariu posibil si care, ulterior, s-a dovedit a fi mult mai aproape de realitate. Daca si actuala putere avea de gand sa se foloseasca de un proiect de gratiere in preajma vehiculatelor anticipate, iar Nati Meir lua caimacul? Stricand in acest fel un plan politic menit sa aduca zeci de mii de voturi? E stiut ca istoria judiciara a Romaniei a oferit destule exemple de gratieri la nivel national, gandite taman in preajma alegerilor. Folosite si de Nicolae Ceausescu, dar si de Ion Iliescu. Si, ca o consecinta a acestei variante, proiectul "Meir" trebuia compromis, discreditat cu o anuntata sanctiune disciplinara parlamentara.
SIPA si-a schimbat doar culoarea
O metoda sigura si discreta de agitare a detinutilor, astfel incat toate penitenciarele sa sara in aer simultan, ar putea fi, cum spuneam, folosirea ofiterilor de informatii infiltrati in penitenciare. Iar acestia exista, intrucat structurile fostei DGPA (SIPA) nu s-au distrus dupa cum s-ar crede.
S-a oferit vreo explicatie pentru motivele desfiintarii DGPA (SIPA)? A vazut cineva vreo nota despre ocupatiile de tip securistic ale SIPA din trecut? A raportat Monica Macovei opiniei publice, asa cum a promis public in fata presei, ce va gasi la controlul ordonat de ea la SIPA? S-au deconspirat numele ofiterilor acoperiti din SIPA? Au fost date publicitatii arhivele SIPA? Nimic din toate acestea nu s-a intamplat, semn ca serviciul nu a murit, chiar daca oficial s-a anuntat desfiintarea acestuia. Surse avizate din sistem ne-au informat ca mai multi ofiteri DGPA (SIPA) pretins disponibilizati in iunie 2006, cand Macovei a anuntat ca a emis ordinul de desfiintare a acestui serviciu secret al MJ, apar pe statele de plata a actualei Directii pentru Prevenirea Criminalitatii in Mediul Penitenciar (DPCMP), condusa de procurorul Doru Dobocan - fostul sef al DGPA pana in iunie 2006. Practic, spun sursele noastre, serviciul secret al MJ s-a mutat la Administratia Nationala a Penitenciarelor, care se afla la randul ei in subordinea MJ si a ministrului Justitiei. DPCMP actioneaza in continuare ca un serviciu secret, atributiile oficiale ale acestei directii fiind similare cu cele ale fostei SIPA, singura diferenta din acte fiind ca ea s-ar aplica doar mediului penitenciar, nu si magistratilor. Una din atributiile DPCMB era chiar prevenirea grevelor din penitenciare.
De ce SIPA
Revenind la grevele detinutilor, o serie de indicii demonstreaza ca acestea sunt opera unui plan bine stabilit, din urmatoarele considerente.
1. Grevele au fost spontane in toata tara, in conditiile in care DPCMP (continuatoarea SIPA pe linie de penitenciare) avea in atributii masuri de prevenire a oricaror greve si anihilarea lor in timp util. Faptul ca aceste greve au reusit sa se produca simultan in toate penitenciarele, in conditiile in care ofiterii de informatii din penitenciare au masuri forte si eficiente de constrangere a celor inclinati sa recurga la tulburarea ordinii din penitenciare, arata ca nu s-a dorit prevenirea lor. Dimpotriva, putem spune ca prin specificul muncii lor, ofiterii de informatii din penitenciare aveau mijloacele necesare pentru a determina astfel de proteste.
2. Grevele sunt atipice. Pentru prima oara in istorie, detinutii nu protesteaza pentru conditiile inadecvate de cazare si hrana (care sunt cu adevarat proaste, existand inca cazuri de detinuti care dorm cate doi intr-un pat, in sali supra-aglomerate in care aproape ca nu se poate respira), ci pentru un prezumtiv decret de gratiere, care nu poate fi adoptat decat de Parlament si care, in fapt nu se va putea aplica decat celor care au comis infractiuni cu pericol social redus. Cu toate acestea, inclusiv criminali periculosi au fost lideri ai grevelor, in conditiile in care nu puteau spera niciodata la gratieri si puteau fi imediat anihilati prin includerea in regimuri dure de detentie (izolare). Acest lucru demonstreaza ca au existat elemente de favorizare, daca nu de stimulare pentru agitatori si ca nu s-a cautat anihilarea in timp util a acestora.
3. Lipsa de reactie a sefilor de penitenciare. Directorii de penitenciare, precum si purtatorii de cuvant au fost extrem de blajini in a trata si comenta greva, ca si cum aceasta era un fapt implinit in fata carora nu aveau cum sa reactioneze. Regulamentele din penitenciare nu permit incendieri de saltele si paturi, distrugeri de mobilier, spargeri de geamuri. Acest lucru insa s-a produs, dar trupele de interventie nu au fost folosite, dupa vechiul obicei atunci cand o fapta similara se producea izolat. Lipsa folosirii fortei este un alt argument al faptului ca personalul penitenciarelor s-a comportat ca si cand a dorit greva.
4. Problemele grave de management sunt o realitate in penitenciare. Suprapopularea si lipsa de spatiu sunt o realitate veche si majoritatea sefilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor s-au exprimat in trecut in favoarea unei masuri legislative care sa reduca substantial numarul detinutilor, aratand - pe buna dreptate - ca Justitia trimite prea usor dupa gratii persoane care pot fi educate prin alte masuri decat cele privative de libertate. Apropiata integrare in UE, precum si noua lege a executarii pedepselor, care va intra in vigoare in doua saptamani, vor scoate la iveala ca sistemul de detentie roman nu se poate adapta noilor cerinte, inghesuiala din unitati fiind de departe cea mai acuta problema. Numai daca raportam metrii cubi de aer pe care un detinut "european" trebuie sa-i aiba la dispozitie, cu cei pe care ii are acum un detinut de respirat, si statul roman va fi bun de plata pentru conditiile "inumane" de detentie oferite. In aceste conditii, nu exista comandant de penitenciar, care sa nu-si doreasca o reducere drastica a numarului de detinuti, pentru a reusi sa faca fata viitoarelor situatii. (Razvan SAVALIUC)
Stegulet galben, inrosit dupa gratii
Romania risca activarea clauzelor specifice de salvgardare, odata cu integrarea, deoarece nu a rezolvat problema imbunatatirii conditiilor din penitenciare, potrivit standardelor UE cerute in ultimile Rapoarte de tara
Revolta generalizata a detinutilor din intreaga tara a facut ca Romania sa se inece pe ultima suta de metri a pregatirilor festiviste pentru aderarea de la 1 ianuarie 2007. Raportul de tara din anul 2005, critic si realist la capitolul "Conditiile din penitenciare" a oferit autoritatilor un anumit timp in care sa implementeze standardele europene la nivelul celor 26 de inchisori romanesti. Nici Raportul de tara din mai 2006 si nici cel din septembrie 2006, cu referintele si constatarile lor critice, nu le-au scos din amorteala tranzitiei pe autoritatile responsabile de umanizarea penitenciarelor mostenite de la regimul comunist. Efectul revoltei ("grevelor detinutilor") este unul vizibil: steguletul galben dat de UE in 2006 pentru reforma sistemului penitenciar s-a inrosit in aceste zile cand romanii isi pregatesc sticlele de sampanie pentru ziua de 1 ianuarie 2007.
Aceasta revolta generalizata ar putea avea consecinte in doua sensuri. Pe de o parte, regimul de la Bucuresti le poate forta mana oficialilor de la Bruxelles sa prelungeasca cu an sau doi perioada in care penitenciarele sa fie aduse la standarde de viata si igiena europene (inclusiv construirea de inchisori noi, dupa proiecte si dotari moderne, cu bani europeni). Pe de alta parte, oficialii de la Bruxelles - in caz de refuz - se vad obligati sa accepte o gratiere a cel putin 10.000 de detinuti, fapt ce ar "aerisi" puscariile (mai usor de modernizat dupa decretul-lege de gratiere), dar ar agrava potentialul infractional romanesc la adresa statelor UE, odata cu libera circulatie a persoanelor, dupa 1 ianuarie 2007. Este insa greu de presupus ca oficialii de la Bruxelles vor reveni asupra termenelor stabilite pentru rezolvarea problemelor din sistemul penitenciar. "Logica evenimentelor" impune activarea clauzelor speciale de salvgardare, deoarece in cele 14 zile (inclusiv sarbatorile Craciunului si Revelionul) ramase pana la data integrarii, regimul de la Bucuresti nu mai poate rezolva mare lucru. (Silviu ALUPEI)
Macovei asteapta efectul legii
Intrebata luni de jurnalisti despre proiectul de gratiere a lui Meir, ministrul Justitiei a negat ca Ministerul Justitiei a avizat acest proiect legislativ. Faptul este adevarat, intrucat proiectul lui Meir, avizat de Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, dar si de Consiliul Legislativ, nu a primit si avizul MJ.
Cu toate acestea, Macovei a comentat urmatoarele in legatura cu intrarea in vigoare, peste doua saptamani, a noii legi a executarii pedepselor: "Vom analiza dupa o perioada de aplicare a acestei legi si vom vedea daca se impune o gratiere colectiva, gratiere care s-ar putea face pe baza unor date exacte legate si de cati fosti gratiati s-au intors in detentie". Ministrul a mai comentat de asemenea ca un decret de gratiere nu se poate adopta sub presiunea grevelor. (R.S.)
"Progres limitat"
In Raportul din mai 2006 se consemna: "Structura sistemului de detentie ramane neschimbata. Unele penitenciare (de fapt, majoritatea inchisorilor - n.n.) continua sa se confrunte cu probleme de suprapopulare si cu conditii de viata si de igiena precare. (...) In general, un progres limitat a fost inregistrat in domeniul relelor tratamente in detentie si a conditiilor din inchisori". Cu ce s-a "laudat" regimul de la Bucuresti dupa alte luni de reforma? In Raportul din septembrie 2006, referirea principala la "imbunatatirea conditiilor de detentie" are urmatorul continut:" In iunie 2006 a fost adoptata Legea pentru regimul de executare a pedepselor, care prevede un regim de detentie diferentiat in penitenciare (maxima siguranta, inchis, semideschis, deschis)". Raportorii UE mai consemnau atunci, in stilul laconic cu care ne-am obisnuit cand e vorba de critici elegante pentru realitati romanesti dezastruoase, ca "legea faciliteaza imbunatatirea conditiilor din penitenciare si intareste supervizarea judecatorilor asupra hotararilor decise". (S.A.)
Posibile condamnari la CEDO
O alta surpriza pentru "Romania aderata" va fi ploaia de condamnari ce le poate incasa la CEDO, incepand cu 1 ianuarie 2007, data dupa care multi, foarte multi detinuti vor formula plangeri la Strasbourg. Data fiind starea jalnica a inchisorilor din Romania, detinutii vor avea justificarea inaintarii unor plangeri intemeiate, fapt ce va atrage obligarea statului roman la plata unor daune substantiale catre puscariasii ce indura, in penitenciare nereformate la standarde UE, conditii precare de viata si de igiena. In aceste imprejurari, este mai mult ca necesara o pasuire oferita de Bruxelles regimului de la Bucuresti, adica o perioada de unu-doi ani in care CEDO sa nu ia in considerare plangerile detinutilor romani, timp in care Guvernul s-ar angaja (pentru a cata oara?) sa reformeze cu adevarat sistemul penitenciar postcomunist. (S.A.)

---

Despre autor: