Colegiul comisarilor europeni va adopta azi ultimul raport de monitorizare pentru Romania si Bulgaria. Problemele sunt, in mare, aceleasi. Tonul insa s-a schimbat aproape total fata de rapoartele trecute.

""Nimeni nu vrea sa pedepseasca Romania si Bulgaria. Vrem ca ele sa munceasca mai energic pentru a termina ce mai este de facut"", declara cu doar o zi inainte de raport un oficial european pentru BBC. Aceeasi atitudine concilianta, dar in acelasi timp de sustinere si imbarbatare s-a extins la nivelul europarlamentarilor si comisarilor europeni in ultimele luni. Spre deosebire de rapoartele de tara si rapoartele de monitorizare din octombrie 2005 si mai 2006, in care tonul Bruxellesului era ferm si aspru mustrand autoritatile de la Sofia si Bucuresti, astazi,
intr-o varianta mult mai indulcita, Uniunea ne sugereaza ca, daca ne tinem de treaba, totul va decurge bine. E drept ca oficialii europeni si-au luat masuri suplimentare pentru a se asigura ca lucrurile vor decurge conform propriilor planuri, iar cele doua state nu vor crea probleme comunitatii.
MAI TRANSPARENTI. Modul in care comunicarea a decurs intre Comisie si autoritatile romane si bulgare, pe de o parte, si intre Comisie si mass-media, pe de alta parte, a devenit mult mai transparent. Asa-zisele ""scapari"" din presa, in care, sub acoperirea anonimatului, diversi oficiali au furnizat informatii de culise despre continutul raportului, au dovedit faptul ca Bruxellesul vrea sa pregateasca opinia publica pentru data de 1 ianuarie, sa testeze reactia cetatenilor europeni la vestea ca cele doua state nu vor mai fi amanate cu inca un, dar si sa trimita anumite semnale de natura politica pentru ca ""cei care au urechi sa auda"". De altfel, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie, nu au ezitat sa-si spuna parerile despre cum si-ar dori sa fie raportul si sa dea mai mult ca sigura data aderarii la 1 ianuarie 2007.
DESAGA CU MASURI. Dupa experienta din 2004 cu aderarea celor zece state est-europene, dar si dupa problemele cu care s-au confruntat cand a venit vorba chiar de membri cu ""state"" mai vechi in Uniune, europenii au invatat sa nu creada pe cuvant autoritatile unui stat. Asa ca, in ciuda tonului optimist si a mainii pe care au intins-o Romaniei, ei se asigura prin intermediul clauzelor de salvgardare. Ambele tari va trebui sa faca rapoarte o data la sase luni. Primul bilant, la sfarsitul lui martie 2007, va fi urmat de un raport al Comisiei Europene in iunie. Acela va fi momentul adevarului pentru oficialii de la Bucuresti si Sofia, caci activarea clauzelor va aduce dupa sine pierderi de sute de milioane de euro. ""Este prima data cand Comisia Europeana propune asa ceva. Este un stimulent serios"", a explicat un oficial european pentru BBC.

CERINTE - Patru obiective-cheie

Patru puncte clare are de bifat Romania in perioada imediat urmatoare raportului. Potrivit unei variante a documentului, obtinuta si de Jurnalul National, toate graviteaza in zona justitiei si a combaterii coruptiei. Astfel, una dintre prioritati este asigurarea unui proces judiciar transparent si eficient prin sporirea capacitatii Consiliului Suprem al Magistraturii. De asemenea, se cere ca impactul noilor coduri de procedura penala sa fie monitorizat si raportat. In raport se mai cere infiintarea Agentiei Nationale pentru Integritate. Potrivit textului, ea ar fi responsabila cu ""verificarea averilor si a posibilelor conflicte de interese si cu emiterea de decizii pe baza carora pot fi luate sanctiuni"". Oficialii europeni le mai solicita autoritatilor romane sa continue progresele deja realizate, in vederea unor ""anchete profesioniste, nepartizane in cazurile de coruptie la nivel inalt"". O a patra si ultima recomandare vizeaza luarea de masuri pentru a preveni si combate coruptia, ""mai ales la nivelul autoritatilor locale"".
Comisia ii impune Bulgariei sase obiective asupra carora trebuie sa dea raportul o data la sase luni. Coruptia in randul vamesilor, crima organizata si spalarile de bani sunt inca zone-problema ale vecinilor de la sud de Dunare. (Irina Cristea)