La primele ore ale diminetii, oamenii se inghesuie la ghiseele Directiei Generale Pasapoarte. Pe la ora 10:00, coada ajunge si la 100 de persoane. Iar daca mai e si zi de marti, cand programul e prelungit, imbulzeala e garantata.

Domnisoare cu pielea bronzata pe alte meleaguri, tineri cu tatuaje si gel in par, femei imbracate bine, cu bijuterii grele sub care transpira gros. Sarpele lung de aproape
7 metri se intinde din una din cele patru cladiri unde se depun actele pentru pasaport si de unde se ridica actele care sunt gata. ""Ma duc putin la umbra. Sa stiti ca aici e randul meu"", se asigura o doamna de vreo 50 de ani, sfarsita de soare. Curtea institutiei, ca un facut, n-are un copac sub care sa stai, iar bancile sunt prea putine.
CA LA NEBUNI. In alt corp de cladire, unde se depun actele pentru eliberarea documentului, coada seamana cu o caracatita; un ghem de suflete cu trasaturile dilatate de caldura si asteptare se desface in patru tentacule catre cele patru ghisee din incapere. Ghiseu - impropriu spus. Niste cutiute albe de 2/2, pe langa care te strecori ca printr-un labirint de cubulete, sunt locurile mult visate de fiecare persoana de la rand. ""Asa ceva nu am vazut. Parca suntem la nebuni"", se plange o cetateana care nu sta la coada potrivita. Doua femei trupese ies de dupa unul dintre cuburi, de te si miri cum de-au incaput acolo, si inteapa cu glasul lor murmurele molesite. ""Daca intra aia in fata mea, ii dadeam o palma de o lua dracua€™.""

SUFOCANT. Zeci de oameni se inghesuie, printre cutiutele albe, pana in fata ghiseului