Analistul rus Stanislav Belkovski a apreciat ca Transnistria va deveni independenta, iar Basarabia va deveni parte a Romaniei, informeaza portalul Mediapuls. Directorul Institutului pentru Strategie Internationala de la Moscova, Stanislav Belkovsk
Analistul rus Stanislav Belkovski a apreciat ca Transnistria va deveni independenta, iar Basarabia va deveni parte a Romaniei, informeaza portalul Mediapuls. Directorul Institutului pentru Strategie Internationala de la Moscova, Stanislav Belkovski a afirmat ca la doi ani dupa ce a propus un plan de reglementare a conflictului transnistrean (in iunie 2004) procesul de implementare a acestuia continua - la un nivel informal, insa permanent.
"Conducerea Romaniei sub Traian Basescu actioneaza in prezent practic in conformitate cu logica acestui plan, desi, in mod natural, aceasta nu se intampla la un nivel formal", a declarat Stanislav Belkovski. Acesta a mai sustinut ca Transnistria nu poate deveni membra a Federatiei Ruse mai devreme de zece ani, dupa ce Tiraspolul va deveni capitala unui stat independent. "Si va deveni un stat independent doar dupa implementarea planului Belkovski", a sustinut politologul rus. Presedintele Traian Basescu a anuntat luna trecuta ca Bucurestiul a propus in 2005 Chisinaului o aderare concomitenta la Uniunea Europeana - practic o propunere de unificare.
In iunie 2004 Stanislav Belkovski a prezentat in cadrul unei conferinte organizate de ziarul ZIUA un plan prin care cerea desprinderea Transnistriei de sub autoritatea Chisinaului, urmand ca restul actualei Republici Moldova sa devina parte a Romaniei. "Unirea Basarabiei cu Romania in conformitate cu modelul Germaniei" a fost solicitata de Stanislav Belkovski - insa clasa politica de pe ambele maluri ale Prutului a avut o reactie timida in 2004, evitand pur si simplu sa se exprime asupra acestei probleme.
Referendumul din Transnistria are ca tinta declararea independentei acestui teritoriu, urmand ca in viitor sa aiba loc o unire cu Federatia Rusa. Nefiind un stat recunoscut la nivel international, in Transnistria nu vor fi prezenti observatori internationali. Presedintele de la Moscova Vladimir Putin a declarat in luna martie a acestui an ca evolutiile din Kosovo vor avea ecouri in zonele cu conflicte inghetate din fosta URSS (Transnistria, Osetia de Sud, Nagorno Karabah). Negocierile privind statutul Kosovo se indreapta in directia obtinerii independentei - astfel ca zonele cu conflicte inghetate se pregatesc si ele pentru obtinerea acesteia.
Smirnov lipeste Transnistria de Rusia
La doar doua zile inainte de startul oficial al referendumului transnistrean proindependenta, rezultatul consultarii populare pare sa fi fost deja decis. Apropierea de Rusia este o alegere constienta a populatiei din regiunea transnistreana, a declarat, ieri, liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, oferind, astfel, o avanpremiera la bilantul referendumului prevazut pentru 17 septembrie. Transnistrenii cu drept de vot, in numar de aproximativ 393.000, potrivit Mediafax, sunt asteptati, duminica, pentru a raspunde la doua intrebari: "Credeti ca este posibila continuarea politicii de recunoastere internationala a regiunii transnistrene si unificarea cu Rusia?", respectiv "Credeti ca este posibil ca regiunea transnistreana sa devina parte a Moldovei?". Mini-chestionarul a fost intocmit tinand cont de faptul ca regiunea reuneste peste 30 de grupuri etnice, avand in comun "mentalitatea prorusa", a explicat Smirnov, cu mentiunea ca "Rusia este singura forta care a asigurat pacea in regiune timp de multi ani". Liderul transnistrean a declarat, totodata, ca asteapta "o reactie foarte pozitiva" din partea Moscovei, dupa referendumul de duminica, desi Moscova a evitat, pana in prezent, sa se pronunte in privinta unei eventuale incorporari a regiunii in Federatia Rusa. Sectiile de vot au fost deschise in Transnistria inca de marti, pentru alegatorii care declara ca nu vor putea vota in data de 17 septembrie. Observatorii internationali nu si-au anuntat prezenta la scrutinul de duminica. Transnistria si-a declarat unilateral independenta in septembrie 1991, la cateva zile dupa ce Republica Moldova a proclamat limba romana ca limba oficiala. Luptele dintre rusofoni si moldoveni, din 1992, s-au soldat cu mai multe sute de morti si au luat sfarsit odata cu interventia armatei ruse, aflata si in prezent in regiune. De atunci, statutul Transnistriei face obiectul unor negocieri intre Republica Moldova, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), carora li s-au alaturat recent SUA si UE, in calitate de observatori, aminteste Mediafax.
Lobby rusesc proindependenta
In vreme ce ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, declara, saptamana aceasta, ca referendumul de duminica nu va avea consecinte legale, Ministerul rus al Afacerilor Externe rus se lansa intr-o adevarata ofensiva pro-transnistreana, criticand autoritatile de la Chisinau si tarile europene pentru atitudinea adoptata. "Chisinaul si un numar de capitale europene s-au grabit sa declare ilegitimitatea si natura provocatoare a evenimentului care urmeaza si lipsa vointei lor de a recunoaste aceste rezultate", preciza un comunicat al MAE de la Moscova. "Decizia guvernului transnistrean de a se consulta cu populatia trebuie vazuta in contextul general al situatiei politice din regiune, unde au loc tentative clare de a impune (populatiei transnistrene) un model unitar de reglementare de pace si de a elimina actualele modele eficiente de securitate", motiva ministerul rus, potrivit Mediafax, aratand ca "in Europa moderna, este incorect si lipsit de viziune politica sa ignori sau, mai mult, sa tratezi cu lipsa de respect exprimarea dorintei poporului". Ceva mai discret, presedintele rus, Vladimir Putin, declara la finalul saptamanii trecute, in cadrul unei intrevederi cu politologii occidentali, ca recunoasterea in plan international a independentei provinciei Kosovo va crea un precedent in regiunile separatiste foste sovietice. Liderul de la Kremlin denunta, pe de alta parte, implicarea europeana si americana in regiune drept contraproductiva pentru solutionarea diferendelor.
SUA joaca pentru Chisinau
Desi Moscova a indemnat, miercuri, Occidentul sa nu ignore refendumul organizat de responsabilii de la Tiraspol, SUA si UE s-au alaturat pozitiei exprimate de autoritatile din Republica Moldova, precizand ca nu recunosc legalitatea consultarii populare. Mai mult, presedintele american, George W. Bush, s-a pronuntat, saptamana aceasta in favoarea rezolvarii conflictului transnistrean in limitele respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova. Liderul de la Casa Alba si-a exprimat aprecierea fata de pasii facuti de fosta republica sovietica in directia consolidarii democratiei, apreciind, cu ocazia primirii scrisorilor de acreditare a noului ambasador moldovean la Washington, Nicolae Chirtoaca, ca una dintre cheile succesului pentru stabilitatea democratica si durabila a Republicii Moldova o constituie rezolvarea diferendului transnistrean, SUA fiind in continuare dispuse sa participe la negocierile purtate in vederea gasirii unei solutii pe termen lung la problema transnistreana.
Solidaritatea de la Bucuresti
Referendumul transnitrean, prevazut sa se desfasoare duminica, reprezinta o "diversiune", a afirmat, ieri, ministrul roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, solicitand comunitatii internationale sa declare consultarea nelegitima. "La 17 septembrie, vom asista la o noua diversiune a regimului ilegal de la Tiraspol", a afirmat Ungureanu, citat de Mediafax. "Mai rau, acest referendum reprezinta un atac fatis la adresa eforturilor comunitatii internationale de a gasi o solutie politica la o criza care dureaza de prea mult timp", a adaugat seful diplomatiei romane. "Comunitatea internationala trebuie sa-si faca auzita vocea si sa afirme fara echivoc lipsa de legitimitate a asa-zisului referendum si caracterul nul al rezultatelor acestuia", a declarat ministrul Ungureanu. Potrivit agentiilor de presa internationale, receptionate de Mediafax, autoritatile romane sunt ingrijorate de lipsa de reactie a Moscovei in aceasta problema, cu atat mai mult cu cat Consiliul Europei a anuntat deja ca referendumul nu are "nici o valabilitate juridica", iar OSCE nu va trimite observatori din aceleasi motive. "Tacerea Federatiei Ruse nu face decat sa alimenteze curentul de opinie destul de raspandit, care vede mana Moscovei in spatele scenariului regizat de Tiraspol", au declarat surse diplomatice de la Bucuresti, preluate de presa internationala.
Osetia de Sud, urmatoarea pe lista
Transnistria nu este unica regiune separatista din spatiul ex-sovietic care intentioneaza sa forteze obtinerea independentei prin organizarea unei consultari populare in acest sens, Osetia de Sud anuntand recent ca doreste recunoasterea oficiala a separarii unilaterale de Georgia prin intermediul unui astfel de demers. Rezultatul unui eventual referendum proindependenta sud-osetin nu va avea nici o semnificatie pentru Uniunea Europeana, a declarat, insa, miercuri, emisarul european Peter Semneby, citat de Reuters. "Uniunea Europeana recunoaste integritatea teritoriala a Georgiei. Plebiscitul nu va avea nici o semnificatie", a precizat oficialul european. Osetia de Sud este condusa de un guvern secesionist sustinut de Moscova, dupa alungarea fortelor georgiene intr-un conflict din anii 1990. Populatia locala a votat in favoarea independentei in 1992, dar entitatea separatista nu a fost recunoscuta pe plan international, aminteste Mediafax. (A.M.L.)
Kievul, tot cu gandul la Moscova
Premierul ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat, ieri, ca Guvernul sau depune eforturi pentru consolidarea relatiilor cu NATO, dar ca sprijinul populatiei fata de aderarea la alianta militara occidentala este foarte scazut, relateaza Mediafax. "Deocamdata, incercam sa ne largim cooperarea cu NATO", a afirmat filorusul Ianukovici la inceputul unei vizite la Bruxelles. "Integrarea in NATO este o initiativa sustinuta doar de o mica parte a populatiei ucrainene", a adaugat el. Oficialii NATO au anuntat ca asteapta sa vada daca Ianukovici este interesat de integrarea in Alianta. Ianukovici a devenit premier in august, dupa luni de blocaj politic si este mai rusofil decat guvernele reformiste anterioare. Ultimul Executiv ucrainean urmarea activ aderarea la Planul NATO de Actiune pentru Aderare, initiativa care intampina opozitia Moscovei. Liderii NATO urmeaza sa dezbata problema la o reuniune la nivel inalt care se va desfasura la Riga, in noiembrie. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.