Falsuri industriale musamalizate de magistrati

Cazurile de piraterie industriala si de contrafaceri de marfuri au fost prea putin mediatizate in ultimii ani, desi in Romania functioneaza nenumarate firme specializate in astfel de infractiuni transfrontaliere. Sub presiunea UE, autoritatile romane au organizat la Bucuresti un congres international pe aceasta tema. Discursurile presedintelui Basescu, premierului Tariceanu si al ministrului Macovei, tinute la congres au fost realiste. Insa reprezentantii autoritatilor judiciare s-au temut sa prezinte cazuri concrete de piraterie si contrafacere, lasand sa se inteleaga faptul ca politistii, procurorii si judecatorii de-abia acum, in prag de integrare, se confrunta cu probleme de acest gen. Cum arata un caz de contrafacere industriala (cu eticheta mincinoasa, sigla masluita etc), musamalizat din anul 2003 la nivelul conducerii parchetelor si instantelor din judetul Teleorman, cu complicitatea unor procurori din Parchetul CA Bucuresti si Parchetul General? Etichete cu inscrisuri "Made in USA" si "Made in UE" pentru marfuri fabricate 100% la societati comerciale din Rosiorii de Vede, cu muncitori angajati sau platiti la negru, evaziune fiscala, munca fortata (impusa femeilor in schimburi de lucru prelungite ilegal peste programul de opt ore zilnic), fonduri de asigurari sociale neplatite, dar deturnate sau fraudate. Asa arata panoplia infractiunilor de contrafacere industriala comise la Rosiori de Vede, sub umbrela unor firme in sistem suveica, cu actionari straini si romani care au invatat sa spele putina dupa ce au inselat consumatorii, au fraudat bugetul de stat si au exploatat crunt forta de munca a unui judet sarac.
Munca fortata, femei exploatate
Dupa trei ani de actiuni in justitie (pentru respectarea Codului Muncii si denuntarea unor infractiuni economico-financiare), Florica Ispas nici astazi nu si-a recapatat drepturile si despagubirile. A lucrat la firme-suveica, specializate in falsuri industriale (articole de imbracaminte, in special), reprezentate de societatea SC Relations Prod SRL din Alexandria (SC RPA). Metodele de exploatare a angajatilor de catre SC RPA si nerespectarea normelor de securitate a muncii au fost denuntate Directiei de Inspectia Muncii din cadrul MMSS. Ancheta efectuata de inspectorii MMSS s-a finalizat cu un raport (nr.1383/2003) al carui continut a ajuns si la operatorul textilist Florica Ispas, asupra careia conducerea SC RPA a inceput sa faca presiuni. Inspectia MMSS a constatat ca "durata timpului de munca a fost prelungita peste cele opt ore/zi, in medie cu cate patru ore/zi". In plus, inspectorul general de stat adjunct de atunci, Valentina Contescu a verificat veridicitatea acuzatiilor de munca fortata, aplicata femeilor din fabrica de textile, consemnand urmatoarele in raportul MMSS: "Angajatorul nu a facut dovada faptului ca a solicitat angajatilor efectuarea unei munci suplimentare si nici dovada existentei acordului salariatilor, pentru efectuarea acestor ore suplimentare". Controlul a evidentiat si aspecte ale evaziunii fiscale. "Se confirma faptul ca in luna ianuarie 2003, orele suplimentare nu au fost evidentiate in statele de plata". Drepturile angajatilor au fost ca si inexistente. "SC RPA nu a facut dovada respectarii prevederilor art. 259 din Codul Muncii". Mai mult, grija pentru respectarea normelor de medicina muncii nu a existat la SC RPA. "Cu ocazia controlului efectuat au mai fost constatate deficiente legate de securitatea si sanatatea in munca".
Reteaua de firme
"Supunerea la munca fortata are o circumstanta agravanta pentru cei de la SC RPA, deoarece eu sunt persoana cu handicap fizic din nastere. Am fost obligata sa lucrez si 14-16 ore/zi. Cu toate acestea parchetele au dat NUP-uri", se plange Florica Ispas. Din cauza handicapului, Florica Ispas si-a imputernicit sotul, Adrian Musa Ispas, sa faca demersurile judiciare pentru a afla cine sunt faptuitorii (administratorii si actionarii firmelor suveica) si pentru a ataca in instantele teleormanene rezolutiile NUP. Ca ziaristi, am reusit sa descoperim reteaua de firme. Inspectoratul Teritorial de Munca Teleorman avea ,la data comiterii faptelor de mai sus, in baza de date, urmatoarele indicii: "SC Relations Prod SRL il are ca administrator pe cetateanul grec Lazos Vasileios. SC Response SRL din Alexandria are mai multi asociati - Lazos Vasileios, Lazou Fani, SC Relations Prod SRL si actionari romani persoane fizice". Din aceleasi investigatii, efectuate la ITM Teleoroman, a rezultat, potrivit documentelor MMSS, ca "SC Relations Prod SRL nu a avut incheiate contracte colective de munca in anii 2001 si 2002".
"Magistrati mituiti"
Adrian Ispas a sesizat mai multe autoritati asupra unui fapt deosebit de grav. "In judetul pastorit de prefectul Nitulescu, exista o puzderie de firme zise grecesti, precum Danae, Minco, Relations, Response etc. Prezentam o eticheta comerciala, facuta si aplicata de firma Danae-punctul de lucru Rosiorii de Vede. Astfel de produse, fabricate in Romania, la Rosiorii de Vede, sunt marcate ca fiind realizate ba in USA, ba in UE. Aceste firme se bucura de reesalonari la plata datoriilor catre stat", spune Adrian Ispas. Familia Ispas, intre anii 2003-2005, incepea sa realizeze dimensiunile infractiunilor denuntate la Parchet si musamalizate apoi si de instante. Familia Ispas s-a plans, in anul 2005, si la CSM, unde a denuntat "gravele nereguli comise de catre mai multi judecatori si procurori", printre cei nominalizati, in sesizari penale sau disciplinare, numarandu-se Maria Nitulescu, Emilia Enescu, Bondarici Maria etc, procurorul Vasilescu Gheorghe, "in frunte cu presedintele Tribunalului Teleroman, Alexandrina Iliescu, si presedintele Judecatoriei Alexandria, Doina Cernat". Ajunsa in stare de disperare, familia Ispas i-a acuzat pe acei magistrati, care au pactizat cu firmele suveica, ca "i-au favorizat pe infractori, in special pe protagonistul afacerii, protejat de judecatori, pentru a comite in continuare evaziune fiscala, acesta neplatind indemnizatiile maternale in peste 20 de cazuri, mituindu-i si pe unii inspectori financiari". In prezent, familia Ispas asteapta ca Parchetul CAB sa dispuna inceperea urmaririi penale impotriva magistratilor acuzati de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals si neglijenta in serviciu, iar CSM sa puna pe rol actiunile disciplinare in dosarele acelor magistrati necinstiti (in cazurile in care nu a a intervenit prescriptia de un an). Precizam ca protagonistii acestor afaceri cu fals industrial au fost imposibil de gasit la punctele de lucru din judet, unde s-au comis infractiunile de contrafacere, in anul 2003.

---

Despre autor: