Amenintari - Trafic la Marea Neagra

In prezent, prin Stramtoarea Bosfor intra si ies din Marea Neagra 150 de vapoare pe zi, dintre care 25 sunt tancuri petroliere.

Acest aflux de nave indica o crestere substantiala a volumului de schimburi comerciale in bazinul Marii Negre. Insa, o data cu aceste schimburi, si volumul contrabandei si al altor operatiuni ilegale a crescut in regiune. Ambasadorul american, precum si oficiali ai tarilor din zona Marii Negre vorbesc despre migratie ilegala, trafic de persoane, terorism si trafic de droguri si de arme.
CARARILE HEROINEI AFGANE. Potrivit reprezentantilor oficiului de combatere a traficului de droguri din cadrul ONU, heroina din Afganistan urmeaza doua rute principale inspre pietele europene, ambele rute trecand prin preajma Marii Negre. Ruta traditionala, cunoscuta sub numele de ruta balcanica, traverseaza Iranul, Turcia, Bulgaria si de aici se ramifica fie spre Romania, fie spre Serbia. Cea de-a doua ruta trece prin tari din Asia Centrala si mai apoi prin Rusia si alte tari din Europa de Est, cum ar fi Ucraina. Eficienta traficantilor de heroina poate fi observata cu ochiul liber in cartiere din Bucuresti, dar si in alte orase ale tarii, unde drogurile se vand la preturi modice datorita ofertei extrem de bogate.
Pe de alta parte, agentiile guvernamentale care lupta impotriva traficului mai au mult de lucru pana cand vor ajunge la o cooperare transfrontaliera eficienta. Totusi, tarile din zona incheie acorduri de cooperare si incearca, cel putin pe hartie, sa combata traficul de heroina. Astfel, in luna martie a acestui an, Politia de Frontiera bulgara si Garda de Coasta din Turcia au semnat un protocol prin care isi unesc fortele pentru lupta impotriva traficului de droguri si a traficului de persoane. Nu trebuie uitat, in acest context, nici centrul regional pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere SECI, ce isi are sediul la Bucuresti si este format din reprezentanti ai autoritatilor din tarile balcanice. SECI organizeaza regulat actiuni de combatere a contrabandei si traficului de persoane si droguri in regiune.

Intalnire-surpriza
Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, si omologul sau armean, Robert Kotcharian, au avut oportunitatea unei intrevederi la Bucuresti. Este prima convorbire intre cei doi sefi de state, dupa negocierile esuate din luna februarie, in vederea gasirii unui acord in privinta disputei privind Regiunea Autonoma Nagorno-Karabah. Invitati la summit de presedintele Romaniei, cei doi au avut, ieri, intrevederi separate cu acesta, la Palatul Cotroceni. Conflictul dintre Armenia si Azerbaidjan a izbucnit dupa destramarea fostei URSS. Etnicii armeni din Nagorno-Karabah si-au proclamat, in 1991, independenta fata de Azerbaidjan si au cerut unirea cu Armenia. Conflictul, care a avut loc intre anii 1988 si 1994, s-a soldat cu moartea a circa 25.000 de persoane, alte cateva mii fiind nevoite sa se refugieze din zona.

O MARE SUFOCATA

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe