In urma cu sase luni, de la tribuna Parlamentului, premierul Tariceanu s-a straduit sa convinga parlamentarii ca, in 2006, economia Romaniei nu isi poate permite un deficit bugetar mai mare de 0,5% din PIB. Un deficit mai mare ar putea periclita stabilitatea financiara a Romaniei. In plus, in aceste conditii, bugetul statului ar fi putut actiona ca o parghie importanta in procesul de dezinflatie.
Ca orice minune, masura corecta din punct de vedere economic, propusa de catre premierul Tariceanu a tinut numai cateva luni. Graba cu care Guvernul a renuntat la motivatiile economice, riscand inca o data sa deterioreze stabilitatea macroeconomica, ridica grave semne de intrebare cu privire la capacitatea politicienilor Puterii de a-si atinge propriile obiective de politica economica. Din pacate, incoerenta decizionala a guvernantilor va costa Romania pentru o lunga perioada de timp.
Guvernul a decis alocarea de fonduri suplimentare pentru satisfacerea apetitului de cheltuieli publice al anumitor ministere. De aceea, pentru acest an, deficitul bugetar a fost majorat de la 0,5% la 0,9% din PIB. Numai ca, decizia anuntata de actualii guvernanti reprezinta doar varful aisbergului.
Mega-inventia guvernamentala, Fondul Proprietatea, inghite fonduri publice care nu au fost prinse in constructia bugetara. Guvernul a uitat sa mentioneze in bugetul pe 2006, prezentat si votat in Parlament, sumele care vor fi alocate drept despagubire celor care si-au pierdut proprietatile in timpul regimului comunist. Mai mult, nu au fost luate in calcul efectele pe care neincasarea redeventelor de la intreprinderile de stat, care in acest an sunt masurate la aproape 1% din PIB, le va avea asupra bugetului de stat. Astfel, conform calculelor efectuate pana in prezent, deficitul bugetar se apropie de 2% din PIB.
Guvernul Tariceanu adopta acte normative care au drept efect majorarea cheltuielilor bugetare, fara sa tina cont de faptul ca bugetul a fost aprobat de catre Parlament. Puterea lasa impresia ca se pregateste de campanie electorala. Nu mai putin de 1.000 de milioane lei au fost alocati de la buget pentru cresterile salariale din sectorul bugetar. Tot de la buget s-au dat bani pentru instituirea mai multor programe de dezvoltare si pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copiilor. Masuri cu iz electoral, care au justificare sociala, dar nici un leu din aceste fonduri nu a fost prevazut in constructia bugetara pentru acest an.
Si mai grav este faptul ca, datorita neprofesionalismului de care Guvernul premierului Tariceanu a dat dovada la constructia bugetului acum guvernantii sunt nevoiti sa aprobe noi acte normative care sa asigure suplimentarea bugetului Ministerului Apararii. Fara aceste fonduri, Romania nu ar reusi sa-si respecte angajamentele asumate prin statutul de tara membra NATO. Tot acum, Guvernul trebuie sa asigure fondurile necesare pentru pensiile agricultorilor, precum si pensiile aferente cadrelor militare din diverse structuri insitutionale, lucru care trebuia facut prin bugetul aprobat de Parlament. Toate aceste masuri duc la cresterea deficitul bugetar cu inca 1,2% din PIB. Astfel, in 2006, deficitul bugetar va fi mai mare de 3% din PIB, ceea ce va conduce la accelerarea inflatiei si la scaderea puterii de trai a romanilor. Si acest lucru se intampla cand, in Romania, puterea de cumparare a cetatenilor fata de media tarilor europene este de doar 34%.
Modul duplicitar in care actualul Guvern intelege sa gestioneze economia nationala va avea repercusiuni majore pentru o Romanie membra a Uniunii Europene in anul 2007. Neputinta actualilor guvernanti de a-si indeplini obiectivele asumate prin programul de guvernare, coroborata cu orgoliile politice nemasurate ale partenerilor de Alianta, prefigureaza esecul spectaculos si nu prea indepartat al unei guvernari portocalii.