CETATENIA EUROPEANA
Tot mai multi locuitori ai tarilor membre ale Uniunii Europene au un sentiment al identitatii europene, al apartenentei lor la o Europa largita. In ultimii ani, cifra acestora se ridica la mai mult de jumatate, ceea ce indica dorinta de dezvoltare a eforturilor de integrare europeana cu participarea activa si in folosul oamenilor obisnuiti, tinand cont de preocuparile, aspiratiile si sperantele acestora. Ideea de ""Europa a oamenilor"" a aparut cu mult timp in urma, intrand ""oficial"" in preocuparile politicienilor si a structurilor de decizie si executie europene in 1984. Atunci a fost creat un comitet special la cererea Consiliului European, in vederea producerii unor documente operationale de punere in practica a acestei idei. Cinci ani mai tarziu apare Carta Comunitara a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucratorilor. CETATEAN. Pentru prima data, termenul de ""cetatean"" este utilizat in Tratatul de la Roma, astfel cum este el modificat prin Tratatul de la Maastricht. Articolul 8 paragraful 1 din Tratat, prevede ca se instituie o cetatenie a Uniunii, iar in continuare precizeaza ca cetatean al Uniunii este orice persoana avand nationalitatea unui stat membru. Iar, potrivit prevederilor paragrafului 2, cetatenii Uniunii se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor prevazute in tratat. Cetatenia Uniunii Europene vine in completarea cetateniei nationale (ea se suprapune, fara a se substitui, cetateniei nationale), facand posibila exercitarea unora dintre drepturile cetateanului Uniunii pe teritoriul statului membru in care locuieste (si nu numai in tara din care provine, asa cum se intampla inainte). De aici decurg doua concluzii practice: este mai intai necesar ca o persoana sa aiba cetatenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetatenia Uniunii; cetatenia europeana va completa si se va adauga la drepturile conferite de cetatenia statala. O Declaratie anexata Trataului de la Maastricht subliniaza ca ""problema daca o persoana poseda cetatenia unui stat membru va fi determinata numai prin referire la legislatia nationala a statului membru respectiv"". Asadar, in ultima instanta ii revine fiecarui stat membru sa indice care persoane sunt cetatenii sai. DREPTURI. Cetatenia UE ofera drepturi cetatenilor statelor membre si consolideaza protectia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie cinci categorii de drepturi supranationale, complementare cetateniei nationale:
- dreptul la libera circulatie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la munca si studiu in celelalte state membre ale Uniunii. Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisa decat din ratiuni de securitate si sanatate publica, iar interzicerea trebuie justificata;
- dreptul de vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul european si la alegerile locale in statul de rezidenta, in aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv;
- dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, in cazul in care tara din care provine nu are reprezentanta diplomatica ori consulara in statul tert respectiv;
- dreptul de petitie in fata Parlamentului european;
- dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor comunitare. Stefanica, Dutu & Asociatii
societate de avocati