Pretul. Pentru multi, acesta e cel mai important detaliu al unui joc de calculator sau consola. Asta poate explica, intre altele, de ce in Romania se vand atat de putine console de jocuri si atat de multe PC-uri (folosite, in marea lor majoritate, tot ca niste console).

Pur si simplu e mai usor sa gasesti si sa diseminezi jocuri piratate pentru PC decat pentru console.
E o drama cu care s-au confruntat si producatorii de DVD-uri. Acum cinci-sase ani, industria entertainmentului era in aceeasi situatie: playere destul de scumpe si o mare varietate de filme piratate, la preturi populare. Cine-si cumpara DVD facea o investitie oarecum dificila, insa dupa aceea costurile scadeau spre nivelul puterii noastre de cumparare. Producatorii pierdeau, fireste, o mare piata potentiala, insa birocratia interna a companiilor (ca sa nu-i spunem lacomie) a tinut preturile sus multa vreme. Pana anul trecut, cand s-a produs o relaxare neasteptata si cand, pentru prima oara, piata DVD-urilor originale s-a dublat.
Producatorii de jocuri si in special cei de console n-au bagat de seama inca acest trend. Un joc pentru PSP sau PS2 costa in Romania tot atat cat e in Germania, plus TVA (ca doar noi am inventat taxa asta, altii n-o au!). La PC-uri situatia e mai buna, dar nu cu mult: numarul de calculatoare e pe cale sa treaca de masa critica si sa nasca o piata legitima - daca si importatorii vor intelege si o vor ajuta din viitoarele lor buzunare. Una peste alta, ideea de a face bani putini pe unitate, in speranta unor vanzari mai mari e inca socotita prea riscanta in domeniu.
Un motiv important este acela ca, la nivelul actual al pietei, marii playeri nu sunt implicati direct aici. Preturile se fac de multe ori de importatori locali, care isi joaca banii lor si nu sunt dispusi sa investeasca in cresterea pietei. E un cerc vicios: vanzarile-s putine, deci nu contam nici la anul si nici anul urmator... Luati exemplul Microsoft: ultima consola XBOX 360 n-a avut nici macar o tentativa de a intra pe piata romaneasca. De ce? Dintr-un calcul economic simplu: cumparatorul european are mai multi bani de jocuri, deci fiecare consola va determina incasari mai mari daca o vinzi in Germania decat daca iti incerci norocul in Romania.
Totusi, exemplul DVD-urilor poate arata ca si acolo unde nu crezi poate sa se nasca, in 12 luni, o piata intreaga. Trebuie doar sa ai curajul sa-i dai sotului (care cumpara jocul) ceea ce el crede ca e argumentul suprem in fata nevestei: ""Draga, e mai ieftin decat o masa la restaurant!"".