Comunistii preiau puterea locala
Dupa intrarea in legalitate a PCdR, acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. U
Comunistii preiau puterea locala Dupa intrarea in legalitate a PCdR, acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. Un exemplu al modului in care au actionat comunistii din Romania dupa razboi este capitala Transilvaniei. PCR a desfasurat o strategie complexa pentru preluarea si consolidarea puterii sale, care a scapat intelegerii contemporanilor. Dupa planuri bine puse la punct, comunistii si-au impus oamenii in pozitiile-cheie ale administratiei locale. O atentie aparte a fost acordata Ardealului de Nord-Vest, care a revenit dupa 9 martie 1945 la Romania. Capitala Transilvaniei, Clujul, a polarizat exemplar interesele si actiunile politice ale vremii. FILIALA CLUJEANA A PCR. Dupa razboi, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a stabilit o noua structura organizatorica locala. Existau comitete regionale, care coordonau comitetele judetene, ce aveau in subordine, la randul lor, comitetele orasenesti. Comitetul Regional Cluj era condus de un vechi ilegalist, Vasile Vaida, numit de CC. Acesta ii raporta direct lui Vasile Luca, secretar al partidului si membru al Biroului Politic, conducatorul de fapt al PCR din Transilvania de Nord. Partidul il insarcinase cu conducerea activitatilor comuniste in teritoriul recent revenit la Romania, deoarece aici existau probleme deosebite de restul tarii. Ca etnic maghiar si totodata ca un om de incredere al sovieticilor, Luca era considerat un expert in problemele nationale. Comitetul Judetean Cluj avea ca principala sarcina infiintarea organizatiilor de partid in fiecare fabrica, uzina sau cartier din oras, dar si in comunele si satele invecinate. El transpunea in practica indicatiile venite de la centru, care vizau intarirea partidului si cresterea numarului de membri. Vechii adepti ai ideilor comuniste erau insarcinati cu racolarea si indoctrinarea celor noi. Trebuia sa ii instruiasca, sa ii educe in spiritul ideilor comuniste, imbracate acum sub forma a numeroase promisiuni. Erau organizate in acest scop seminarii si consfatuiri, era distribuita presa comunista si literatura comunista. VIATA CULTURALA. Comunistii s-au ocupat indeaproape de toate aspectele vietii cotidiane din capitala Transilvaniei. O atentie aparte au acordat culturii si atragerii in partid a cat mai multor intelectuali cu influenta. Particularitatea multor localitati din Ardeal, regasita si in Cluj, era existenta unei minoritati maghiare numeroase, bine reprezentata in cultura, invatamant, industrie, comert si finante. Sensibilitatile extrem de accentuate de razboiul abia incheiat au fost exploatate de comunistii din Romania in folosul propriu. Universitatea din Cluj a functionat pana in 1947 cu ambele sectii: romana si maghiara. Ungurii aveau institutii de cultura si invatamant proprii; gazete si reviste in limba maghiara, pe care o foloseau nestingheriti si in administratia locala. Erau folosite toate aceste mijloace pentru a fi atrasi cat mai multi minoritari unguri in PCR. Presa comunista ii indemna sa se inscrie in partid, deoarece numai acesta le putea satisface revendicarile cultural-administrative. In paralel, promisiuni asemanatoare erau facute si romanilor. De altfel, la manifestarile comuniste, agitatorii de profesie trebuia sa le vorbeasca oamenilor pe limba lor. Daca era o adunare a romanilor din Cluj, era folosita limba romana, daca era o intrunire a maghiarilor, acestora li se vorbea ungureste. Intr-un oras devastat de razboi, tensiunile au atins cote maxime in timpul grevelor studentilor si a muncitorilor. Cazul cel mai cunoscut este acela al muncitorilor maghiari de la ""Dermata"", care in timpul grevei i-au atacat pe studentii romani de la Universitatea clujeana. In aceasta atmosfera, PCR a gasit un teren prielnic pentru propagarea ideilor sale. Promisiunile de mai bine pe care le faceau locuitorilor romani sau maghiari aveau, in acest context, un impact mai mare. Multi au fost amagiti de ideile revolutionare pe care le auzeau si au ingrosat randurile partidului. AMPRENTELE RAZBOIULUI
""In 1945 am fost printre primii universitari reveniti la Cluj... Spectacolul Clujului, peste care trecuse si razboiul, nu era deloc atragator. In bucuria noastra de a fi revenit la matca se amestecau mereu si momente penibile. Case devastate sau locuite de populatie improvizata, adusa de la sate ca locul sa fie cat mai mult ocupat. Case locuibile din centru supralocuite. Cu greu am putut gasi adapost in spatiul unui invatator, unde ne-am ales dupa plecarea lui cu o camera a noastra. N-am mai gasit institutiile, scolile noastre."" - David Prodan VERIFICAREA COMUNISTILOR
Despre autor:
