Ce vedete romanesti am pierdut in 2010?

Actorul Toni Tecuceanu, colegul de echipa al "Carcotasilor" de la Prima TV, a incetat din viata pe 5 ianuarie, la varsta de 37 de ani, in urma unor complicatii survenite dupa contractarea virusului A/H1N1.

• Toni Tecuceanu, ucis de o bacterie din spital

In dosarul medical al actorului se mentioneaza faptul ca acesta a contractat bacteria acinetobacter, un germen intalnit frecvent in aparatele de ventilatie de la Terapie Intensiva.

• Streinu Cercel, dat in judecata de familia lui Toni Tecuceanu

Paul si Ioan Tecuceanu, fratele si tatal actorului Toni Tecuceanu, au dat in judecata Spitalul Matei Bals si pe managerul acestuia, Adrian Streinu-Cercel si cer instantei sa oblige spitalul sa le dea dosarul medical al actorului.

Membrii familiei spun au fost surprinsi si indignati de declaratiile facute de Adrian Streinu-Cercel in mass-media, potrivit carora Tecuceanu ar fi murit din cauza gripei porcine, avand in vedere ca la acel moment inca se astepta rezultatul necropsiei actorului.

• Inainte de a face actorie, Toni a participat la misiuni de mentinere a pacii sub comanda ONU. A jucat in mai multe spectacole de teatru, filme si productii de televiziune.

In 2006, in cadrul Galei Tanarului Actor – HOP, Toni a castigat premiul pentru cel mai bun actor, pentru rolul "Lomeier", din spectacolul "Noapte araba", in regia Theodorei Herghelegiu, piesa care a fost jucata pe scena Teatrului Foarte Mic.

"Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarasi, frumoasa e viata!" este o alta productie in care Toni a jucat, de aceasta data rolul unui militian.

Toni facea parte din echipa "Carcotasilor" de patru ani si spunea ca "sa lucrezi la Cronica inseamna ras cat cuprinde".

Maestrul Jean Constantin a incetat din viata, pe 26 mai, in locuinta sa din Constanta, la varsta de 81 de ani. Acesta a fost gasit mort de catre un prieten de-al sau, cantaretul Ionut Galani, care a spart usa casei, alarmat ca nu a reusit sa vorbeasca cu actorul.

• Jean Constantin a plecat, raman cu noi personajele sale de legenda

Patraulea, Ismail, Limba si Parpanghel sunt patru dintre personajele antologice create de Jean Constantin, marele actor care a lasat in urma publicului si apropiatilor amintirea unor roluri unice, emblematice pentru o jumatate de secol de film romanesc.

Primul sau film a fost "Procesul alb", regizat in 1965 de Iulian Mihu. La acesta aveau sa se adauge alte peste 80 de pelicule, majoritatea de referinta pentru cariera lui Jean Constantin si, in egala masura, pentru memoria cinefililor.

De neuitat sunt, astfel, rolurile sale din seria "Brigada Diverse", din ecranizarea "Toate panzele sus!" si, nu in ultimul rand, din ciclul de filme in care personajul sau, Limba, era omul de nadejde al comisarului de politie interpretat de Sergiu Nicolaescu.

"Nimeni nu interpreta un turc mai bine decat el!", spun multi dintre colegii de platou si regizorii care au lucrat cu Jean Constantin, fermecati la unison cu spectatorii de unicul Ismail jucat in "Toate panzele sus!".

La fel de veridic si spumos au fost escrocul interpretat in "Secretul lui Bachus", rolul Scurtu din "Nemuritorii" si multe altele, in care Jean Constantin a fost de nota 10, fie ca a fost vorba despre comedii, filme istorice sau de actiune.

Mereu cu zambetul pe buze si gata sa se incline in fata publicului, Jean Constantin s-a bucurat de succes si pe micile ecrane, datorita numeroasele aparitii in emisiuni de divertisment. Cupletul "Mielul", in care a avut-o partenera pe Stela Popescu, si sceneta cu lautarul tigan, care ii canta la masa unui parlamentar, jucata alaturi de Dem Radulescu, sunt doar doua dintre momentele spumoase cu el la TV.

A ramas fidel si teatrului, de numele sau legandu-se cel mai mare succes de la Fantasio, “Saracu' Gica”, pus in scena de Mihai Maximilian in anii '80 si prezentat timp de 15 stagiuni consecutive. Iar pe scena Teatrului National din Bucuresti a fost Pristanda in “O scrisoare pierduta”, in spectacolul pus in scena de Radu Beligan.

De-a lungul carierei, Jean Constantin a jucat in peste 50 de filme, printre care: "Razbunarea haiducilor" (1968), "Haiducii lui saptecai" (1970), "Seria B.D" , "Toate panzele sus" (1976), "Revansa" (1978), "Nea Marin miliardar"(1979), "Coana Chirita" (1986), "Miss Litoral" (1990), "A doua cadere a Constantinopolului" (1993), "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" (2006), "Pacala se intoarce" (2006) si "Supravietuitorul" (2008).

In 2008, UNITER i-a acordat premiul special pentru Teatru de Revista, iar in acelasi an, la cea de-a doua editie a Premiilor Gopo, a primit o distinctie pentru intreaga cariera.

Pe 21 august, Jean Constantin ar fi implinit 82 de ani. La plecarea lui, publicul ii poate imprumuta o replica, multumind pentru tot ceea ce a creat si lasa in urma: "Saru'mana, conasule!"

• Analiza toxicologica

• Fata draga cu parul de foc lasa un gol in muzica romaneasca
  

Actorul Horia Serbanescu a murit, pe 20 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, la varsta de 86 de ani, in urma unei lungi suferinte provocate de o boala cronica.

• Serbanescu a debutat pe scena la varsta de 5 ani, in 1929, in rolul regelui Mihai din spectacolul "Miss Revista".

Atunci a fost descoperit pe scena de la Carabus de regizorul Paul Gusti, care l-a adus la Teatrul National in rolul Statu Palma Barba Cot din "Rodia de Aur", spectacolul fiind primul de acest gen transmis la Radiodifuziunea Romana. Astfel, Horia Serbanescu a devenit cel mai vechi colaborator al Radioului Public.

Horia Serbanescu a jucat pe scena Teatrului din Sarindar, condus de Tudor Musatescu, si pe scena de la Teatrul nostru, condus de Dina Cocea, ulterior transferandu-se la Teatrul Victoria. A cunoscut primul mare succes la Gradina Volta Buzesti, cu rolul din spectacolul "Profesorul de franceza", de Tudor Musatescu.

A format cupluri artistice cu Emil Popescu, dar si cu Radu Zaharescu, alaturi de care a cunoscut succesul in teatrul de revista, la "Carabusul" lui Constantin Tanase. Tot alaturi de Radu Zaharescu a format unul dintre cuplurile artistice cele mai cerute in momentele difuzate de Televiziunea Romana.

A jucat in filme de televiziune precum "Directorul nostru" (1955), "Telegrame" (1959), "Politica si delicatese" (1963) sau "Mofturi 1900" (1964). In teatru a detinut roluri in spectacole precum "Pe aripile Revistei", "Trei Calusari", "Vitamina M... Muzica!", "Horia si Radu isi asuma riscul", "Cu muzica e... de glumit!", "Carnaval la Tanase", "Nepotul domnului prefect".

Adrian Paunescu a incetat din viata, pe 5 noiembrie, la varsta de 67 de ani, la Spitalul Floreasca din Capitala.

Adrian Paunescu a fost internat la data de 26 octombrie, in sectia de terapie intensiva a Spitalului de Urgenta Floreasca din Capitala, cu probleme cauzate de un edem pulmonar. Printre altele, Paunescu suferea de insuficienta renala, hepatica si cardiaca.

• Biografia lui Adrian Paunescu

Adrian Paunescu - nascut la 20 iulie 1943, in Copaceni, judetul Balti, Basarabia, in prezent Republica Moldova - a fost poet, publicist si om politic. Paunescu si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei la Barca, in judetul Dolj, si a absolvit Colegiul National "Carol I" din Craiova, ulterior studiind filologia la Universitatea din Bucuresti.

Adrian Paunescu este cunoscut mai ales ca poet si ca organizator al Cenaclului Flacara, el fiind si unul dintre cei mai prolifici autori romani contemporani.

A debutat ca poet in 1960, iar din 1973 a condus revista Flacara, din fruntea careia a fost destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din iunie 1985, insa Adrian Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii, un exemplu fiind poemul "Analfabetii", publicat in 1980, in Flacara.

Intre anii 1970 si 1980, Paunescu a devenit o figura importanta in presa romaneasca. Cenaclul Flacara, pe care l-a infiintat, si revistele pe care le-a coordonat au exercitat o atractie indiscutabila asupra tineretului si a vietii publice din Romania.

De multe ori, insa, colegii de breasla au facut referiri la poeziile sale, in care il lauda pe Nicolae Ceausescu.

Dupa caderea comunismului, nu i s-a permis reintoarcerea la conducerea revistei Flacara, astfel ca, in toamna anului 1990, a fondat revista "Totusi iubirea". In calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul romanesc, o scurta perioada, in 1999, si a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, participand, in calitate de invitat, la numeroase emisiuni pe teme culturale si politice la Tele 7 ABC, Pro TV, Realitatea TV.

Soprana Roxana Briban, in varsta de 39 de ani, s-a sinucis pe 20 noiembrie, in casa ei din Bucuresti.

Potrivit raportului intocmit de medicii legisti, Roxana Briban a incercat initial sa-si taie venele si a inghitit mai multe medicamente, in final asfixiindu-se cu o punga pe care si-a pus-o pe cap

• Potrivit site-ului personal, Roxana Briban s-a dedicat vietii muzicale de la varsta de sase ani, prin studiul viorii si cel al cantecului, devenind in scurt timp solista a Corului de Copii al Radiodifuziunii Romane, cu care a sustinut peste 300 de concerte in tara si in strainatate.

Absolventa a Universitatii de Muzica din Bucuresti, in anul 2000, laureata a mai multor concursuri de canto, a obtinut premiul "Ludovic Spiess", din partea Forumului Muzical Roman, si distinctia "Vocea de Aur", din partea Societatii Romane de Radiodifuziune.

Imediat dupa absolvire a debutat ca solista a Operei Nationale Bucuresti, cu rolul Contessa din opera "Le Nozze di Figaro" de W.A. Mozart. Inceputul carierei internationale este marcat de debutul la Wiener Staatoper, in anul 2003, cu rolul Micaela, din opera "Carmen" de Bizet. De atunci, soprana romana a devenit invitat permanent al scenei vieneze, incheind contracte pana in stagiunea 2009 - 2010.

A cantat pe scenele unor mari institutii din lume, precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin, Théatre du Capitole de Toulouse, Teatro Municipal de Santiago de Chile si Het Muziektheater Amsterdam.

Actrita Rodica Tapalaga a decedat, pe 18 decembrie, la varsta de 71 de ani, in urma unei boli care s-a agravat in ultimele doua luni si care i-a afectat plamanii si rinichii.

• Rodica Tapalaga s-a nascut la 12 ianuarie 1939, la Dorohoi, fiind sora mai mica a actorului Stefan Tapalaga. Dupa ce a urmat scoala primara si liceul la Dorohoi, Rodica Tapalaga a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti, in anul 1959.

A jucat pe scena Teatrului National din Craiova, precum si in filme, debutand in "Alo! Ati gresit numarul" (1958), dupa care au urmat "Intre oglinzi paralele" - regia Mircea Veroiu, "Artista, dolarii si Ardelenii" - regia Mircea Veroiu, "Sistemul nervos" (2004) - regia Mircea Daneliuc.

In teatru a creat roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul National din Craiova, Teatrul Notarra si Teatrul Mic, iar din 1981 a fost actrita a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din Bucuresti.

Cariera ei a fost recunoscuta cu Premiul de interpetare pentru rolul "Liuba Setova" - Concursul National al Tanarului Actor - 1960, Premiul de interpetare feminina pentru rolul "Ortansa" - Concursul National de Arta Dramatica, Premiul Asociatiei Cineastilor (ACIN) - pentru rolul "Aglae" din "Tanase Scatiu" (1976), Premiul UNITER pentru intreaga activitate (2001).

Actrita Rodica Tapalaga a fost casatorita cu scenograful Ion Popescu-Udriste.

Basul Nicolae Magureanu, angajat din 1979 la Teatrul National de Opereta "Ion Dacian" din Bucuresti, a murit la varsta de 56 de ani, in urma unei lungi suferinte.

• Basul Nicolae Magureanu s-a nascut in Giurgiu, pe 2 aprilie 1954, si a absolvit Liceul Teoretic "Ion Marinescu" din localitatea natala, in 1973.

A urmat Facultatea de Drept si, mai tarziu, Institutul de Agronomie din Bucuresti, desfasurandu-si, in acelasi timp, activitatea ca membru al corului in Ansamblul "Doina" al Armatei.

Din 1979 a fost angajat la Teatrul National de Opereta. Nicolae Magureanu s-a impus repede atentiei publicului in roluri de un comic savuros, precum Ali Hachim din "Oklahoma", Egon din "Logodnicul din Luna", Miska din "Silvia", Pah-Si-Fu din "Secretul lui Marco Polo", Des Aubrais din "Suzana" si Alfred P. Doolittle din "My Fair Lady".