Multi spun vrute si nevrute despre Mihaela Radulescu, dar nimic nu poate fi mai departe de adevar. Este o persoana de care unii se tem, altii vorbesc urat pentru ca "strugurii sunt acri"...
Mihaela nu se lasa insa influentata de rautatile altora si nu se plange de atentia pe care i-o acorda lumea. Este o femeie foarte stapana pe ea, o profesionista cu etica, o prietena de nadejde, o mama care-si adora baiatul. Nu mai continuu pentru ca am prea multe cuvinte de lauda la adresa ei si nu dispun de spatiul necesar.

- Te-ai gandit vreodata sa prezinti stiri?

- Acum 5-6 ani cand eram la Pro TV a existat varianta de a prezenta stiri, in sensul ca am fost rugata sa dau o proba de stiri. Am fost total impotriva pentru ca nu cred ca pot face asa ceva la un nivel foarte performant. Imi cunosc limitele, sunt foarte constienta ca este o cu totul alta meserie decat divertismentul. De aceea am si dat proba fara nici o tragere de inima si, probabil, din aceasta cauza nici lor nu le-a placut foarte tare. Pana la urma au ajuns si ei la concluzia mea, ca pentru stiri iti trebuie cu totul alte date decat pentru divertisment. Profilul meu este pentru niste ani buni de acum incolo pentru divertisment. Poate ca stiri la batranete si doar din respect pentru o meserie care e foarte grea de altfel.

- Cum decurge o zi normala pentru tine?

- Am o perioada cum n-am mai avut demult, dar nu ma plang, pentru ca de cate ori sunt atat de ocupata reusesc sa ma echilibrez in asa fel incat sa le fac pe toate. Nu sunt o persoana dezorganizata. Nu fac niciodata nimic pe fuga sau prost. Intr-o zi normala imi propun sa ma trezesc dimineata, sa stau cu cel mic, dupa care imi propun sa vin la radio Guerilla unde am emisiune de luni pana joi, intre timp mai am si cate un interviu si cate o sedinta foto. Nu mi s-a intamplat niciodata pana acum sa refuz o sedinta foto, sa refuz coperte pentru ca nu am timp, insa aceasta perioada este pentru mine o perioada de gratie.

Am audienta foarte buna la televiziune, in general imi merge foarte bine si n-am nevoie in acest moment de sustinere mediatica. In concluzie, spre binele copilului meu si chiar al meu personal, mai refuz propuneri de colaborare. In afara de copil, care este prioritatea numarul unu, imi respect obligatiile pe baza de contract. Radio Guerilla, Antena 1, rubrica lunara din revista TABU si bineinteles firma mea.

- Esti un om de afaceri activ?

- Prin firma mea fac productie de televiziune. Produc o parte din ceea ce fac in acest moment si fac formate de televiziune pe care sa le vand altora. Singura conditie este ca noile formate sa nu fie cu mine pentru ca ar insemna o incalcare a contractului cu Antena 1, deci trebuie sa gasesc niste fete noi. In acest moment lucrez la niste proiecte, niste surprize pe care nu le pot divulga, nu din superstitie, ci pur si simplu pentru a respecta contractul de confidentialitate atasat inevitabil oricarei afaceri noi. Voi anunta la momentul potrivit pentru ca business-ul meu este unul cu vedere la lume si, in consecinta, n-am nevoie de anonimat, ci de expunere.

Mihaela este muncitoare part-time in fabrica

- Ce inseamna filmul din distributia caruia faci parte pentru tine?

- Linistea mea de pana acum s-a transformat in multe zile de filmare, foarte lungi dar fascinante pentru cineva care nu a facut film in viata lui. Particip la filmari cu o bucurie extraordinara pentru ca imi place mult sa joc.
In film sunt o svaboaica muncitoare intr-o fabrica, Hilde. Este un rol foarte greu de abordat pentru cineva care nu a facut actorie, insa, tocmai pentru ca este vorba despre o femeie simpla, e nevoie de mai putina teatralitate. Nu e nevoie de stari fabricate, ci de foarte multa naturalete. Sergiu Nicolaescu spune ca tocmai din acest motiv a vrut ca eu sa joc acest rol, deoarece i se pare ca pot fi naturala si ca nu avea nevoie de fapt sa joc.

- Muncesti foarte mult. Sotul tau mai are sotie?

- Da, un da foarte hotarat. Dovada este faptul ca functionam atat de bine impreuna de sase ani, suntem dependenti de munca. Nu ne place sa stam degeaba acasa. Faptul ca muncim atat de mult nu e nimic nou. Nu am acest program infernal in fiecare zi si imi propun ca fiecare minut care imi ramane sa fie al lui Ayan si al lui Elan.

- Mai ai timp pentru tine?

- Copilul meu a devenit o prioritate in viata mea, nu concep ideea de bona, asa incat nu mai exista iesiri in oras, pierderi de timp prin magazine, cascat gura pe la vitrine, mers la cinema sau la teatru. Nu mai fac nimic din lucrurile pe care le faceam inainte. Reusesc insa sa ma coordonez foarte bine cu Elan, asa incat sa fim niste parinti foarte prezenti in viata fiului nostru.

"Nu suport langa mine un barbat-leguma, pe care sa-l intretin eu"

- Crezi ca Elan s-a simtit vreodata in umbra ta?

- Nu e cazul. E un om care provine dintr-o familie de medici, este la randul lui medic stomatolog. Si-a construit pozitia sociala si si-a dobandit averea prin munca lui. Il admir foarte mult si, pentru ca facem lucruri diferite, nu are cum sa fie in umbra mea. Parcurgand acelasi rationament, nici eu nu ma simt in umbra sotului meu. Mi-as provoca dureri de cap inutile si sunt un om foarte relaxat din acest punct de vedere.

Sunt total antifeminista in sensul ca nu suport ideea ca femeia trebuie sa conduca. Sunt foarte mandra ca sunt o femeie care-mi castig existenta atat de bine incat mi-as putea ajunge mie insami, dar n-as putea supravietui fara un barbat foarte puternic langa mine. Am nevoie de un barbat cel putin egal cu mine, daca nu mai sus. Este singurul mod in care ma pot gandi la viata mea in doi. Nu suport un barbat-leguma, pe care sa-l intretin eu sau care sa ma intrebe pe mine cum sa-si faca afacerea. In concluzie, nu ne facem capul tandari cu problemele reciproce. Ne povestim doar atat cat avem nevoie sa stim unul despre celalat.

Elan Schwartzenberg, unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, mananca alaturi de sotie fructe, legume si iaurt

- Mai apucati sa mancati impreuna?

- O parte cu care ma laudam foarte mult pe vremuri, si anume partea cu gatitul, a devenit o raritate care se manifesta o data la 2-3 saptamani. Motivul pentru care nu mai pot gati nu este lipsa de timp ci faptul ca de sapte luni sunt intr-o continua cura de slabire si nu mai vreau sa vad mancare. Elan e un om chinuit pentru ca nu gaseste in frigider decat fructe, legume si iaurt. Vine disperat de foame acasa si i se citeste pe chip o mare dezamagire atunci cand constata ca femeia lui nu-i da sa manance. Mananca mai mult in oras decat acasa. Mai reusim sa mancam impreuna o data pe saptamana cand ne permitem luxul de a iesi in oras cu prietenii.

- Ayan are doar sapte luni. Cat ai reusit sa stai cu el acasa in concediu de maternitate?

- Primele trei luni, atat cat Ayan a mancat laptele meu, dupa care m-am oprit pentru ca am inceput sa muncesc. Un copil de alaptat si prezenta zilnica la radio, la televiziune nu sunt foarte compatibile. Am preferat sa-i dau copilului un start foarte bun si sa-mi vad si eu de viata mea pentru ca doar asa i-o pot face fericita si pe a lui. Nu spun ca-mi ies perfect amandoua dar sunt genul de om care ma straduiesc sa le fac pe toate cat pot eu de bine. Vom vedea ce va iesi dar nu sunt dispusa sa renunt la una pentru alta.

- Mai vrei copii?

- In afara de faptul ca am depus dosarul de adoptie internationala, de care se ocupa o firma de avocatura din Londra, am decis cu Elan sa nu stam degeaba si sa facem o fetita. Imi doresc tare mult o fetita si sper sa se intample acest lucru cat mai repede. Daca mi se intampla maine sa raman gravida, il si fac.

- De ce vrei sa adopti un copil?

- A fost o pornire pe care am simtit-o din tot sufletul si m-am coordonat foarte bine cu Elan pentru ca amandoi suntem niste oameni foarte generosi. Facem gesturi caritabile tot timpul iar singura mea bucurie este ca eu si sotul meu am ajuns in situatia de a avea de unde sa le dam si altora. Vorbesc de un copil dintr-o situatie greu de inteles din afara.
Urmaream imaginile de la televizor cu tragedia asiatica si, mama fiind cu un copil foarte mic, am perceput aceasta drama de zece ori mai acut.

Mi-a venit sa plang cand am vazut copii de varsta lui Ayan care au ramas fara nimeni si gandindu-ma la cat de multe facem noi pentru copilul nostru am decis sa ajutam si noi cumva. Suntem in situatia in care avem disponibilitatea financiara si sufleteasca pentru a primi un nou bebelus in viata noastra. Adoptia nu este un subiect total strain de noi, nu ne-am hotarat peste noapte. Avem prieteni care au adoptat copii, ne-am informat si nu este o toana de moment doar pentru ca mi-au dat mie lacrimile cand am vazut copii in suferinta.

Am inteles ca poti iubi din suflet si un copil adoptat atat timp cat ai sentimente adevarate si nu surogat.
Nu ne incurca viata cu nimic, ba dimpotriva ajutam un copil sa aiba o viata mai buna. Vreau un copil micut, un bebelus, pentru ca stiu de cate are nevoie un nou-nascut incepand cu dragostea parintesca si pana la medicamente, vitamine, curatenie.

- Ti-ai innoit garderoba de primavara?

- Refuz sa-mi iau ceva nou pentru ca nu am reusit sa ajung la dimensiunile de dinainte. Nici nu mai stiu ce marime am dupa ce am slabit 25 de kilograme. Mai am inca vreo 5-6 kg de slabit si am trecut in sapte luni prin patru marimi de haine. Nu mai stiu ce port si ce imi vine. Am jurat ca nu mai imi cumpar haine pana nu slabesc, lucru care, de ce sa nu recunosc, ma si motiveaza.

- Unde iti petreci vacantele?

- Trebuie sa recunosc ca ma relaxeaza mult mai mult o vacanta petrecuta in strainatate decat una in Romania. E un privilegiu al faptului ca nu am muncit degeaba pana acum si reusesc sa imi permit acest lucru. E o liniste absoluta sa te duci oriunde pe planeta, sa nu te stie nimeni, sa nu se uite nimeni la tine, sa nu te analizeze nimeni cand mananci, cand te ridici, cand te apleci si asa mai departe. Categoric, o vacanta total relaxanta pentru mine atunci cand am nevoie sa-mi trag sufletul este atunci cand plec din tara.

- Te supara ca esti tot timpul in vizor?

- Ceea ce fac eu este o meserie de prim-plan si m-am obisnuit. E stupid sa spui ca e groaznic ca esti o persoana publica. Exista o multime de avantaje si de lucruri frumoase, important este sa ai un psihic pregatit pentru asta, pentru ca sunt persoane pe care le lasa nevii. Eu stau foarte bine la acest capitol dupa 10 ani de cand lucrez in media si nu vad nimic atat de groaznic incat sa-mi vina sa ma las de meserie maine.

E normal sa fii o persoana foarte expusa. Partea trista a acestei povesti este ca foarte multi isi imagineaza ca persoana publica e si un ghiseu public care e deschis 24 din 24 de ore pentru oricine are chef sa intre si sa intrebe ceva. Cheia succesului este imbinarea vietii private cu cea publica. N-am ajuns la disperare si inca nu ma plang.

- Ca om de televiziune, alergi dupa alte vedete. Cum te simti in postura de jurnalist care vaneaza vedete?

- Ma enerveaza acest lucru si tocmai din aceasta cauza inteleg foarte mult din greul muncii de jurnalist pentru ca la randul meu am de sunat o multime de persoane publice sa le invit la radio, la televiziune, am de sunat o multime de persoane publice pentru diverse alte intamplari de viata. Nu intotdeauna oamenii raspund la telefon, nu sunt prezenti atunci cand ai nevoie de ei, nu vin la timp. Cunosc aceste povesti dar am inceput sa le inteleg si nu reactionez ciudat.

Ma uit la viata mea si imi dau seama ca nu am cum altfel decat sa cer intelegerea de a-i alinia pe toti la programul meu pentru ca din moment ce au nevoie de mine trebuie sa inteleaga ca nu-mi pot lasa balta proiectele. Nu mai calc la evenimente mondene pentru ca abia acum am inteles ca nu sunt altceva decat o pierdere de timp. Nu e simplu sa te imparti. Ii inteleg pentru ca si viata mea a devenit destul de complicata si destul de limitata ca posibilitati de a-mi pierde vremea si atunci imi dramuiesc si eu fiecare minut.

- Te-ai certat cu Daniela Nane?

- Nu ma feresc de nimic pentru ca nu am nimic de ascuns, insa sunt situatii, din pacate, cum este si ultimul mare, asa-zis, scandal cand unii ziaristi scriu fara sa mai verifice stiri pe care le-au auzit la coltul strazii, la cafenea sau la telefon de la un prieten. Este un lucru inadmisibil. Cea mai neplacuta intamplare am avut-o de curand cu ziarul Adevarul. A publicat o poveste care ma implica pe mine, pe Daniela Nane si pe Irina Schrotter fara sa sune pe nimeni care ar fi avut un punct de vedere pertinent. Am trimis un drept la replica pentru a ma apara si nu s-a publicat. Atunci am sunat pentru prima data in 10 ani la Cristian Tudor Popescu. Recunosc ca am sunat cu o oarecare teama din cauza reputatiei domniei sale.

Nu sunt genul care sa se imprieteneasca cu directorii de ziare, dar conversatia noastra a ajuns in cele din urma la un final foarte fericit. Am castigat o batalie din tot acest razboi pentru ca ziarista respectiva a fost sanctionata si mi s-a dat dreptate. Nu am ceva cu presa, dar cand ai o poveste pe care nu o verifici si o scrii cu un aplomb desavarsit inseamna ca trebuie sa platesti pentru asta.

Domnul Nicolaescu a luat decizia de a renunta la serviciile Irinei Schrotter. Nu as fi putut avea vreo legatura cu aceasta decizie. Un nou-venit care nu are nici un fel de relatie cu un regizor de asemenea talie, care este foarte exigent pe platou, nu poate dicta schimbari. Toate aceste lucruri nu se petrec decat in capul Irinei Schrotter. Acum chiar sunt in faza in care s-ar putea sa dau vreo doua ziare in judecata pentru ca trebuie potolite. Nu pot sta dupa 10 ani de munca sa las pe cineva sa-mi faca numele bucati. Nu sunt omul scandalurilor dar nici nu ma pot lasa calcata in picioare doar pentru ca asa ne vindem ziarul.

"Cu toata modestia, am toate datele sa-mi iau cam orice barbat daca-mi pun mintea"

- Sotul tau e gelos?

- Are geloziile normale varstei, insa eu am o calitate cu care chiar ma mandresc. M-am despartit de foarte multe prietene ale mele pentru ca nu-mi plac femeile care flirteaza cu toti barbatii din jur. Sunt femei care nu pot trai fara sa flirteze, ori eu nu pot suferi acest gen de persoane pentru ca nu sunt o astfel de persoana. Cu toata modestia, am toate datele sa-mi iau cam orice barbat daca-mi pun mintea, insa nu mi-am propus niciodata sa fiu o ticaloasa si de aceea n-am putut suporta langa mine femei pe care sa le vad flirtand cu sotul meu.

Nu-mi fac sotul gelos pentru ca nu vreau sa fiu pusa in aceasta situatie.A trebuit sa treaca niste ani ca sa-mi dau seama ca eu sunt Mihaela Radulescu un brand, atata vreme cat e meseria mea si castig bine din asta, dar nu mi-as dori niciodata sa fiu doar asta fara sa fiu si nevasta barbatului meu. Nu-mi ajunge sa fiu o persoana celebra, bogata si singura. Gandesc ca 99% din femeile de pe planeta. Vreau sa am o familie, vreau sa am un barbat langa mine, nu vreau sa-mi cresc copilul singura.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.