Se spune ca orice om ar trebui sa citeasca Biblia, fie ca este credincios ori ateu. Iata cateva lucruri care te fac sa privesti "Cartea Sfanta" cu alti ochi.
Suma medie pe care românii o cheltuie anual pe cadouri
Recomandari ieri
5 lucruri pe care nu le stiai despre Biblie
Fiecare Biblie este o colectie de carti
1/5
Cuvantul "Biblie" inseamna "o mica biblioteca". Toate Cartile au fost mai intai adunate pentru a forma prima Biblie evreiasca, Tanach, iar mai tarziu, cu adaugiri, Biblia crestina, numita de crestini si Sfanta Scriptura.
Foarte multe dintre cartile Bibliei au fost scrise intr-o perioada intinsa de timo si includ un numar mare de popoare (istraelitii vechi, evreii babilonieni, pastorii greci, sunt cateva exemple). De asemenea sunt descrise si anumite locuri particulare, cum ar fi Ierusalimul, nordul Galileii, Persia antica, etc. Si cronologia din Biblie strabate de la zorii Creatiei in Vechiul Testament, apropiindu-se usor de zilele noastre in Noul Testament.
In plus, colectia a fost imbunatatita pana a ajuns la forma actuala, de-a lungul secolelor. Acest lucru ne ajuta sa intelegem de unde vin numeroasele perspective teologice, stilul literar si uneori preocuparile si obiceiurile vremii care ne lasa perplecsi (cum ar fi ce fel de organe ale animalelor se duc drept ofranda pentru a fi sacrificata in timpul anumitor ritualuri, etc)
Foarte multe dintre cartile Bibliei au fost scrise intr-o perioada intinsa de timo si includ un numar mare de popoare (istraelitii vechi, evreii babilonieni, pastorii greci, sunt cateva exemple). De asemenea sunt descrise si anumite locuri particulare, cum ar fi Ierusalimul, nordul Galileii, Persia antica, etc. Si cronologia din Biblie strabate de la zorii Creatiei in Vechiul Testament, apropiindu-se usor de zilele noastre in Noul Testament.
In plus, colectia a fost imbunatatita pana a ajuns la forma actuala, de-a lungul secolelor. Acest lucru ne ajuta sa intelegem de unde vin numeroasele perspective teologice, stilul literar si uneori preocuparile si obiceiurile vremii care ne lasa perplecsi (cum ar fi ce fel de organe ale animalelor se duc drept ofranda pentru a fi sacrificata in timpul anumitor ritualuri, etc)
Nu toata lumea crede in aceeasi Biblie
2/5
Defapt exista diferite biblii, desi toate au pornit de la evrei (dar inainte de iudaism, per se). Biblia crestina include si este adaptata dupa bliblia evreiasca, Vechiul Testament al Protestantilor crestini is compus dupa aceeasi carte ca si Biblia evreiasca, aranjata intr-o alta ordine. Crestinii non-protestanti au mai inclus cateva cateca carti in Biblia lor, in Vechiul Testament. Cartile Noului Testament Crestin reflecta procesul celor care la-u urmat pe Iisus si s-au desprins de religia iudaismului.
Biblia ebraica consta din trei sectiuni: „Legea” (Torah), „Profetii” (Neviim) si „Scrierile” (Ketuvim). De la initialele numelor celor trei sectiuni, este cunoscuta in ebraica sub numele de "Tanakh". Desi Biblia ebraica este scrisa preponderent in ebraica clasica, anumite portiuni sunt in aramaica.
Biblia crestina contine Vechiul Testament, continand cartile Tanakhului, la care se adauga pentru anumite biserici si diferite alte carti (in general in lb. greaca), denumite si carti deuterocanonice sau apocrife, si Noul Testament, alcatuit din cele patru Evanghelii plus Faptele Apostolilor (al doilea volum la Evanghelia dupa Luca), Epistolele pauline, Epistolele catolice si Apocalipsa. In mod real, numai 8 din cele 27 de carti din Noul Testament sunt scrise de autorii carora le sunt atribuite.
Prima traducere integrala a Bibliei in limba romana a fost tiparita in 1688. Biblia a cunoscut mai multe traduceri in limba romana. Denominatiile neoprotestante folosesc traducerea Bibliei in limba romana de Dumitru Cornilescu, cu sau fara explicatii. De remarcat ca traducerea Cornilescu este o traducere ortodoxa, care a fost ulterior respinsa de ortodocsi si adoptata de neoprotestanti, criticii din vremea publicarii ei considerand-o „ca net superioara oricarei alte traduceri, fiind prezentata intr-o limba supla si curgatoare, care lipseste oricarei alte traduceri; fiind expusa intr-o limba care vorbeste insesi inimilor oamenilor”.
Biserica Ortodoxa Romana a generat, la randul ei, mai multe traduceri de-a lungul timpului, fie integrale fie partiale, a Sfintei Scripturi, e.g., Biblia „Carol al II-lea”, Palia de la Orastie, „Biblia pe versuri tocmita”.
Biblia ebraica consta din trei sectiuni: „Legea” (Torah), „Profetii” (Neviim) si „Scrierile” (Ketuvim). De la initialele numelor celor trei sectiuni, este cunoscuta in ebraica sub numele de "Tanakh". Desi Biblia ebraica este scrisa preponderent in ebraica clasica, anumite portiuni sunt in aramaica.
Biblia crestina contine Vechiul Testament, continand cartile Tanakhului, la care se adauga pentru anumite biserici si diferite alte carti (in general in lb. greaca), denumite si carti deuterocanonice sau apocrife, si Noul Testament, alcatuit din cele patru Evanghelii plus Faptele Apostolilor (al doilea volum la Evanghelia dupa Luca), Epistolele pauline, Epistolele catolice si Apocalipsa. In mod real, numai 8 din cele 27 de carti din Noul Testament sunt scrise de autorii carora le sunt atribuite.
Prima traducere integrala a Bibliei in limba romana a fost tiparita in 1688. Biblia a cunoscut mai multe traduceri in limba romana. Denominatiile neoprotestante folosesc traducerea Bibliei in limba romana de Dumitru Cornilescu, cu sau fara explicatii. De remarcat ca traducerea Cornilescu este o traducere ortodoxa, care a fost ulterior respinsa de ortodocsi si adoptata de neoprotestanti, criticii din vremea publicarii ei considerand-o „ca net superioara oricarei alte traduceri, fiind prezentata intr-o limba supla si curgatoare, care lipseste oricarei alte traduceri; fiind expusa intr-o limba care vorbeste insesi inimilor oamenilor”.
Biserica Ortodoxa Romana a generat, la randul ei, mai multe traduceri de-a lungul timpului, fie integrale fie partiale, a Sfintei Scripturi, e.g., Biblia „Carol al II-lea”, Palia de la Orastie, „Biblia pe versuri tocmita”.
Biblia a devenit literatura din intamplare
3/5
Cu alte cuvinte, materialul care a devenit biblic nu a fost sortit sa faca vreodata parte din Biblie. Asta ne ajuta sa intelegem de ce exista o carte de poezii erotice in Biblie (Cantecul Cantecelor), o carte care nu-l mentioneaza pe Dumnezeu (Esther), o corespondenta intima (scrisoarea lui Paul catre Filimon) si niciuna scrisa de catre Iisus.
Textele biblice nu sunt raportari dezinteresate ale unor intamplari obiective ci provin de la oameni cu diverse credinte si manati de anumite chemari, scrie pentru Huffington Post, Kristin Swenson, autoarea cartii "Bible Babel: A face inteleasa cea mai comentata Carte a tuturor Timpurilor"
Din punctul de vedere al mesajului, Biblia este o saga ce reda in mod coerent si irezistibil teme eterne, fundamentale si general-umane: eliberarea unui popor, rezistenta permanenta la opresiune si lupta pentru egalitate sociala. Ea exprima elocvent sentimentul profund al posedarii unei origini, al experientei si destinului comun atat de necesare supravietuirii oricarei comunitati umane, potrivit Wikipedia.
Cartile Noului Testament au fost scrise in greaca
4/5
Cu exceptia catorva texte scrie in limba aramaica (limba moarta vorbita in special in Antichitate, in Mesopotamia, Iran, Irak, Israel, Liban, Siria, Turcia), cartile din Vechiul Testament si Biblia evreiasca sunt scrise in limba ebraica.
Cateva capitole din cartile lui Ezra (4:8 – 6:18; 7:12-26) si Daniel (2:4 – 7:28), un verset din cartea lui Ieremia (10:11) si un cuvant din Geneza (31:47) sunt scrise in aramaica si nu in vechea ebraica, ca de altfel si Gamara, o parte din Talmud.
Cartile Noului Testament sunt scrise in greava. Fiecare traducere este prin natura ei o interpretare. Orice a invatat o limba straina stie ca este imposibili sa convertesti o limba intr-alta cu exactitate, si din totdeauna traducerile si din literatura, dar si din vorbire au fost subiective, supuse interpretarii autorului.
Fiecare translator are niste alegeri de facut, iar fiecare schimbare afecteaza sensul original intr-o oarecare masura.
Cateva capitole din cartile lui Ezra (4:8 – 6:18; 7:12-26) si Daniel (2:4 – 7:28), un verset din cartea lui Ieremia (10:11) si un cuvant din Geneza (31:47) sunt scrise in aramaica si nu in vechea ebraica, ca de altfel si Gamara, o parte din Talmud.
Cartile Noului Testament sunt scrise in greava. Fiecare traducere este prin natura ei o interpretare. Orice a invatat o limba straina stie ca este imposibili sa convertesti o limba intr-alta cu exactitate, si din totdeauna traducerile si din literatura, dar si din vorbire au fost subiective, supuse interpretarii autorului.
Fiecare translator are niste alegeri de facut, iar fiecare schimbare afecteaza sensul original intr-o oarecare masura.
Biblia este cuvantul revelat al lui Dumnezeu?
5/5
Cei mai multi crestini considera Biblia a fi Cuvantul revelat al lui Dumnezeu. In mod traditional se afirma ca autorul ei ar fi Dumnezeu insusi. In sprijinul acestei afirmatii se aduc de obicei mai multe citate din Biblie: „toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu” (2 Timotei 3:16), „Cuvantul Domnului ramane in veac” (1 Petru 1:25), „caci nici o prorocie n-a fost adusa prin voia omului: ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant” (2 Petru 1:21). In Vechiul Testament e frecventa formularea „Domnul a vorbit” / „Cuvantul Domnului a vorbit”.
Azi teologii accepta insa ca in decursul timpului nu numai redactorii initiali au pus text in Biblie, ci si scribii, anume cei care au recopiat textul de la o generatie la alta si uneori au facut-o inca fara s-o mentioneze. Apare astfel intrebarea daca si ei au fost inspirati de Dumnezeu, sau mai inspirati de Dumnezeu decat redactorii initiali, mai ales ca motivatia unor astfel de corecturi e evidenta, si anume atenuarea antropomorfismelor (ex.: Numeri 11:15; Zaharia 2:12; Plangeri 3:20). Credinta ca Biblia constituie „cuvantul revelat al lui Dumnezeu” nu tine cont de faptul ca textul sacru iudaic se bazeaza pe falsuri istorice, cum este de exemplu conceptia ca sistemul de vocalizare este stravechi. Iata cum exprima aceasta idee Edmond Jacob:
- Interpretarea alfabetului folosit conduce la o cronologie a scrierii Bibliei
Azi teologii accepta insa ca in decursul timpului nu numai redactorii initiali au pus text in Biblie, ci si scribii, anume cei care au recopiat textul de la o generatie la alta si uneori au facut-o inca fara s-o mentioneze. Apare astfel intrebarea daca si ei au fost inspirati de Dumnezeu, sau mai inspirati de Dumnezeu decat redactorii initiali, mai ales ca motivatia unor astfel de corecturi e evidenta, si anume atenuarea antropomorfismelor (ex.: Numeri 11:15; Zaharia 2:12; Plangeri 3:20). Credinta ca Biblia constituie „cuvantul revelat al lui Dumnezeu” nu tine cont de faptul ca textul sacru iudaic se bazeaza pe falsuri istorice, cum este de exemplu conceptia ca sistemul de vocalizare este stravechi. Iata cum exprima aceasta idee Edmond Jacob:
