Actrița Lucia Sturdza-Bulandra: o viață de film și o moarte bruscă. „Boieroaica teatrului românesc” a sfârșit în urma unei întâmplări stupide

Lucia Sturdza-Bulandra, o viață de film și o moarte bruscă. Actrița a sfârșit în urma unei întâmplări stupide

Descendenta unei familii princiare de renume, pe linia domnitorului Mihail Vodă, marea doamnă a teatrului românesc, Lucia Sturdza Bulandra, s-a născut la 25 august 1873, la Iași. Din primii ani de viață a dovedit că era o fire independentă, care dorea să își asigure singură existența, lucru care a determinat conflicte în familie.

A ajuns actriță din întâmplare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, fiind hotărâtă să își construiască o carieră în învățământ. În perioada în care a urmat cursurile facultății, a predat, ca profesor suplinitor, la o școală primară pentru băieți.

Nu încăpea îndoială privind viitorul ei, dar, în 1898, dat fiind că nu găsea un post în învățământ, a mers la directorul Teatrului Națională, Petre Grădișteanu, care a angajat-o după o singură probă.

„Şi iată-mă în teatru căzută ca din cer. După viaţa monotonă, îngustă şi apăsătoare în sânul familiei şi după mediul studios universitar, mă aflam deodată în vâltoarea unei lumi cu un specific nebănuit de mine. Şi totuşi m-am avântat cu multă îndrăzneală în noua mea carieră”, povestea artista, peste ani, în volumum „Amintiri...Amintiri”.

În seara debutului, a primit o telegramă de la bunica ei, prin care îi interzicea să poarte pe scenă numele marii familii din care făcea parte.

Citeste si:

Probleme pentru Oana Moșneagu și Vlad Gherman, înainte de nuntă! Ce...

„Je te défends de porter le nom de ton père sur la scène" (n.r. „Îţi interzic să porţi pe scenă numele tatălui tău").

Lucia Sturdza-Bulandra n-a ascultat, se arată în Enciclopedia României, care citează „Dicţionarul personalităţilor feminine din România”, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.

Debutul a fost în piesa într-un act „Primul Bal” a dramaturgului francez Édouard Pailleron, la 1 octombrie 1898. Evenimentul i-a arătat nevoia de pregătire. Așa a ajuns la Conservatorul Aristizzei Romanescu. De la actorii ruși a învățat ce înseamnă dăruirea și identificarea, iar de la italianul Ermette Novelli „a înțeles marele rost al jocului actorului”.

Citeste si:

Cătălin Bordea, declarații emoționante la câteva zile după moartea...

Perioada sumbră a vieții/Renașterea

După război, când a traversat o perioadă dificilă, printre care destrămarea companiei particulare pe care o avea împreună cu soțul ei, în anul 1941, apoi moartea partenerului, în 1943, a fost numită, în 1947, la conducerea Teatrului Municipal. Invitaţia venită din partea regimului comunist de a înfiinţa acest teatru a însemnat pentru ea o renaştere.

Moarte

Lucia Sturdza-Bulandra a murit la 19 septembrie 1961, la Bucureşti, la vârsta de 88 de ani. Artista a avut parte de un sfârșit stupid. A căzut pe scări și a murit la doar câteva zile.

Ea a rămas în memoria noastră, aşa cum o descria regizorul Sică Alexandrescu în memoriile sale, drept „(...) o boieroaică a teatrului românesc (...)", personalitatea artistică remarcabilă în jurul căreia s-a înfiinţat instituţia care îi poartă numele.

Citeste si:

Doliu în lumea filmului internațional. Ryan O'Neal s-a stins din viață

A promovat generații întregi de actori, printre care Radu Beligan și Victor Rebengiuc

Laura Sturdza-Bulandra a promovat un repertoriu bazat pe marea dramaturgie universală, dar şi pe creaţia originală românească. Timp de 30 de ani a fost profesoară la Catedra de „maintien" a Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, descoperind şi promovând generaţii întregi de actori printre care: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Aura Buzescu, Mihai Popescu, Fory Etterle, Al. Giugaru, Nineta Gusti, Clody Bertola, Fory Eterle.

Lucia Sturdza Bulandra, gânduri despre teatru

„În teatru trebuie să urci treaptă cu treaptă, să faci practică îndelungată pentru a-ţi însuşi calităţile pe care nu le ai sau pentru a le dezvolta pe cele înnăscute.”

Citeste si:

Ozana Barabancea și Oana Roman, devastate de durere după moartea...

„Ca să domnească, actorul trebuie să abdice. În perfecta-i personalitate rezidă marea artă a actorului. Este o dedublare, în care actorul se supraveghează pe sine în îndeplinirea construirii unui alt personaj, al aceluia visat de autor. Scopul va fi atins numai atunci când transformarea dă impresia de adevăr, de perfectă coeziune, de convingere aprofundată…”.

„Regizorul ideal ar trebui să fie un bun psiholog, un iscusit decorator, un om cu o vastă cultură universală şi să cunoască bine actoria, adică aplicarea pe viu a meşteşugului actoricesc.”

„Mimica este o artă specială, care colaborează în mod însemnat cu arta teatrală; la nevoie ea ne poate învăţa contracţiunile muşchiulare ale feţei, care exprimă durerea, ilaritatea prostească etc.

„Imaginea deşteptată în mintea spectatorului prin joc se precizează cu ajutorul rostirii; ea se naşte prin expresia vizuală, se clarifică prin expresia auditivă, devenind mai puternică.”

Citatele sunt luate din volumul „Amintiri… amintiri”, scris de L.S.Bulandra (ESPLA, 1956).

Filmografie

• 1911 Amor fatal, regia Grigore Brezeanu


• 1944 Escadrila albă, regia Ion Sava


• 1961 Ziua unei artiste - Film documentar / omagial, regia Gheorghe Tobias

Scrieri

• Actorul și arta dramatică, 1912


• Amintiri, amintiri, ESPLA 1956

Numistică

În data de 10 iunie 2013, cu ocazia a 140 de ani de la nașterea actriței, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă, cu valoarea nominală de 10 lei, în scop numismatic. Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, iar greutatea de 31,103 g. Întregul tiraj al monedei, de 500 de exemplare, este emis de calitate proof, iar cantul monedei este zimțat.

Distincții

Pe baza muncii depuse, Lucia Sturdza primește distincții precum Bene Merenti, Clasa I, Meritul Cultural, Clasa I și Clasa a II-a, Vulturul Alb, Ordinul Muncii, Clasa I, Steaua Republicii, Artistul Poporului.

Odată cu anul 1947 a fost invitată să conducă alături de Jules Cazaban Teatrul Municipal, care după moartea sa se va numi Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe