Silviu Stănculescu – Eleganța discretă a teatrului și filmului românesc

Viața personală: O iubire unică și o familie marcată de tragedii

Silviu Stănculescu a fost căsătorit cu Corina Pârvulescu, fosta sa colegă de la Liceul Comercial din Caracal. Cei doi s-au căsătorit în iulie 1957 și au avut trei copii. Primul lor copil, o fetiță pe nume Rodica, s-a născut în 1962, dar a murit tragic la vârsta de patru ani într-un accident stupid. Ulterior, au avut doi copii: Catrinel, născută în 1968, și Radu, născut în 1970.

Stănculescu a fost cunoscut pentru discreția sa în viața personală și pentru devotamentul față de familie. Deși era considerat un bărbat atrăgător și avea o prezență impunătoare, a rămas fidel soției sale până la sfârșitul vieții.

Ultimii ani și moartea

În vara anului 1998, Silviu Stănculescu a plecat într-o excursie în Turcia alături de soția sa. La întoarcere, starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. A fost internat la Spitalul Victor Babeș din București, unde a fost diagnosticat cu leucemie. A murit pe 23 octombrie 1998, la vârsta de 66 de ani.

Ultimul său rol a fost în filmul „Triunghiul morții”, regizat de Sergiu Nicolaescu, în care a interpretat personajul generalului Berthelot.

Copilărie și formare artistică

Silviu-Mihail Stănculescu s-a născut la 24 ianuarie 1932 în Timișoara. A fost atras de scenă încă din copilărie. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1956, la clasa Anei Barcan, fiind coleg cu actori de renume precum Amza Pellea, Victor Rebengiuc și Draga Olteanu.

Carieră în teatru și film

Silviu Stănculescu a avut o carieră prolifică în teatru și film, jucând în aproape 50 de filme și numeroase piese de teatru. A fost angajat la Teatrul de Comedie din București, unde a activat până la sfârșitul vieții. Între 1981 și 1990, a fost director al Teatrului de Comedie.

Printre filmele în care a jucat se numără:

• „Străzile au amintiri” (1962)




• „La patru pași de infinit” (1964)




• „Cerul începe la etajul III” (1967)




• „Puterea și adevărul” (1972)




• „Revanșa” (1978)




• „Vlad Țepeș” (1979)




• „Liceenii” (1986)




• „Mircea” (1989)




• „Stare de fapt” (1995)

A fost, de asemenea, activ în teatrul radiofonic și a fost prezentator la Festivalul Internațional Cerbul de Aur din 1969, alături de Sanda Țăranu.

Premii și recunoașteri

Deși nu a fost recompensat cu numeroase premii, Silviu Stănculescu a fost apreciat pentru talentul său și pentru contribuția la cultura românească. A fost considerat un actor de referință al generației sale, cu o prezență impunătoare și o voce inconfundabilă.

Silviu Stănculescu rămâne o figură emblematică a teatrului și filmului românesc. Prin talentul său, eleganța și discreția care l-au caracterizat, a lăsat o amprentă de neșters în cultura românească. Moartea sa prematură a lăsat un gol în lumea artistică, dar amintirea sa continuă să inspire și să emoționeze.

Despre autor:

Redactia 9AM

Mai multe