Noul proiect de lege privind tehnologia 5G în România ar trebui supus unei noi dezbateri publice, pentru a vedea în ce măsură modificările făcute de Ministerul Comunicațiilor ia în considerare numeroasele comentarii și critici care au fost formulate în consultarea publică inițială, consideră renumitul avocat Edwin Vermulst, cu o vastă experiență în dreptul comerțului inernațional, implicat în numeroase proceduri de soluționare a litigiilor la Organizația Mondială a Comerțului.

Într-un interviu pentru B1.ro Edwin Vermulst, care practică dreptul comerțului internațional din anul 1985 și este fondator al companiei VVGB Advocaten, a explicat faptul că proiectul legislativ privind desfășurarea rețelelor 5G în România stabilește criterii exclusiv politice pentru a decide acceptarea sau respingerea echipamentelor de la un anumit furnizor. Acestea vin în contradicție atât cu strategiile unificate stabilite la nivelul UE, cât și cu criteriile luate în considerare de alte state europene precum Germania, care se bazează în special pe o abordare tehnică, și nu pe o abordare politică.

Edwin Vermulst consideră faptul că prezența în legislația românească a unor prevederi care exclud în mod discriminatoriu un furnizor de echipamente privind implementarea tehnologiei 5G dintr-o anumită țară vine în contradicție cu principiile Organizației Mondiale a Comerțului. În acest caz, transformarea Chinei într-o țintă contrazice principiul națiunii celei mai favorizate, iar legislația românească poate fi atacată și pot exista litigii.

Interviu cu avocatul Edwin Vermulst:

Citeste si:
Ungaria și Polonia ar urma să se opună prin veto viitorului buget...
Ungaria și Polonia ar urma să...

Edwin Vermulst a explicat faptul că în situația în care Huawei sau un alt furnizor chinez este înlăturat pe baza procedurii de pre-autorizare din legislația românească privind tehnologia 5G, China poate ataca acest proes la Organizația Mondială a Comerțului.

“Pentru că aceasta este o legislație a României și pentru că România invocă securitatea națională, China dacă va decide să meargă la Organizația Mondială a Comerțului poate ataca legislația românească sau măsura excluderii furnizorilor chinezi pe baza legislației românești, poate ataca acest aspect la Organizația Mondială a Comerțului. Una dintre reguli este ceea ce numim națiunea cea mai favorizată, prin asta înțelegem că trebuie să tratezi toate statele în aceeași manieră. Nu poți să discriminezi, nu poți să spui nu îmi place SUA, deci impun tarife, dar îmi place Tunisia, deci nu impun tarife. Trebuie să tratezi pe toată lumea în aceeași manieră. Problema cu legislația românească, cu criteriile este că acestea sunt în mod clar țintite asupra unui furnizor care provine dintr-o anume țară, China. Acest lucru rezultă în mod clar din criterii, China este ținta. Dacă China este exclusă și dacă furnizori chinezi sunt înlăturați pentru că nu se încadrează procedurilor de pre-autorizare, atunci China este tratată diferit față de furnizorii din alte state. Acest lucru violează ceea ce numim naționea cea mai favorizată. Ca efect este o a doua bază legală, articolul 11, nu poți bloca produsele unui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului. China este desigur un stat membru. Prin urmare dacă Huawei sau un alt furnizor chinez este înlăturat pe baza procedurii de pre-autorizare, în mod efectiv este blocat un produs chinezesc iar acest lucru poate fi atacat de China”, a declarat Edwin Vermulst.

Acesta a subliniat faptul că abordarea din legislația românească este una radicală, în contradicție cu abordarea europeană privind tehnologia 5G.

“Criteriile în proiectul de lege românesc sunt diferite de criteriile UE din setul de instrumente. Setul de instrumente se uită la ce fel de rețea și la componente și spune că anumite componente, anumite părți ale rețelei sunt critice, de exemplu miezul rețelei este critic. Dar alte componente ale rețelei sunt mai puțin critice, sau mai puțin sensibile. Setul de instrumente spune statelor membre: nu vă uitați la un întreg, uitați-vă la componente, poate indica miezul care este foarte sensibil, foarte critic. Trebuie să aplicați evaluări diferite ale riscurilor. Apoi indică alte componente care sunt mai puțin sensibile. Deci propunerea UE în setul de instrumente este mult mai nuanțată decât abordarea românească. Abordarea românească este ca un ciocan mare. Abordarea Europeană spune: discută cu cealaltă parte, vezi ce se poate face, poate că nu poate fi admis pentru miezul rețelei dar poate fi admis pentru părțile non-critice ale rețelei. Deci abordarea este mult mai rafinată”, a precizat Edwin Vermulst.

Citeste si:
Cod galben în aproape toată țara!
Cod galben în aproape toată...

Mai mult, acesta a explicat că criteriile exclusiv politice din legislația românească privind desfășuarea rețelelor 5G pot intra în contradicție cu legislația și principiile generale ale UE referitoare la libera circulație a bunurilor.

“Piața comună, avem o singură piață și una dintre cele patru libertăți este libertatea de mișcare a bunurilor. Acest lucru presupune că dacă un produs este creat oriunde în UE se poate mișca liber în toate cele 27 de state membre ale UE. Pe deasupra produsul importat se poate mișca de asemenea liber și poate fi vândut oriunde în comunitatea europeană sau în statele membre ale UE. Numim acest lucru libertatea de mișcare a bunurilor, asta înseamnă că un produs odată ce este importat poate fi pus în liberă circulație și se poate mișca oriunde în comunitatea europeană. Prin urmare, chiar dacă legislația românească este adoptată și dacă pe baza acesteia un produs este blocat pe piața din România, însă dacă acest produs este lăsat în alt stat membru al UE, violezi principiul libertății de mișcare a bunurilor”, consideră Edwin Vermulst.

Sursă: b1.ro

Citeste si:
MeowTalk: Aplicația care traduce mieunatul pisicilor!
MeowTalk: Aplicația care...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.