A devenit cunoscuta ca actrita. A fost celebra si pentru o caseta video cu exercitii de intretinere si pentru pozitia pe care a luat-o public impotriva razboiului din Irak.

Cine este Jane Fonda acum?

Cind am implinit 59 de ani, am realizat ca peste un an voi avea 60 si, presupunind ca voi trai pina la 90 de ani, incepea pentru mine actul III si, ca sa fiu perfect sincera cu mine, si ultimul. Iar el este important, pentru ca poate da sens sau nu primelor doua. Descoperisem, privindu-mi tatal murind acum 20 de ani, ca nu ma tem de moarte, dar ma ingrozeste ideea de a ajunge la sfirsitul vietii cu regrete. Si regrete as avea mai degraba pentru ca nu am facut ceva, decit ca am facut ceva gresit sau ce nu trebuia sa fac. Asa incit mi-am petrecut ultimul an al actului II cercetindu-ma pe indelete. Am parcurs interviurile pe care le-am dat, cele 22.000 de pagini ale dosarului meu de la FBI, m-am gindit la toti oamenii care au fost importanti in viata mea. M-am hotarit sa fac un film din asta, un clip de 25 de minute, pe care sa-l prezint la aniversarea zilei mele de nastere. Am rugat-o pe fiica mea, care e regizor de documentar, sa ma ajute, iar ea mi-a spus: "De ce nu aduci pur si simplu un cameleon sa se tirasca pe ecran?". Eu si fiica mea avem o relatie mai dificila!... Insa era adevarat - aveam de aflat daca exista de fapt un "eu" sau chiar asta sint - un cameleon care se schimba cu fiecare barbat din viata mea.

Aveti aproape 70 de ani. Ati aflat cine sinteti?

S-a intimplat ceea ce nu sperasem: am ajuns la 60 de ani si, pentru prima data in viata, stiam cine sint! Si stiu ca suna ciudat, pentru ca am fost celebra si plina de succes, si curajoasa s.a.m.d. Insa niciodata nu am fost de fapt stapina pe mine, pe cine si ce am fost - iar asta se intimpla multor femei. Si consecintele asupra vietii mele au fost dureroase; unul dintre lucrurile pe care regret ca nu le-am avut este intimitatea.

Ceea ce ati aflat despre dumneavoastra ati scris intr-o carte, "Viata mea pina acum", publicata anul trecut. Despre care Jane Fonda e vorba in carte?

Intreaga poveste, pe scurt, este a cuiva care a crescut simtind ca niciodata nu e destul de buna, ca, pentru a fi iubita, trebuia sa fie perfecta. Si desigur ca nu ar trebui sa luptam sa fim perfecti, ci sa fim intregi. Eu insa am crezut ca trebuie sa fiu perfecta si am invatat sa ma dau peste cap sa plac, mai ales barbatilor. Si m-am mutat undeva, afara din mine, si am trecut prin viata golita de substanta. M-am vindecat de boala de a ma face placuta si asta este povestea pe care o spun in cartea mea. A fost tradusa in 15 limbi, inclusiv in chineza… insa nu m-au invitat sa merg acolo.

Si totusi ce este Jane Fonda acum, in aceasta etapa a vietii - actrita, scriitoare sau activist social?

O combinatie a tuturor acestora. Sint bunica, artista, o multime de lucruri.

Ce inseamna sa fii crestin-feminista?

Urmez cursuri de teologie, pentru ca vreau sa invat sa ma impac cu o religie care il identifica pe Dumnezeu drept barbat. Dumnezeu nu e nici barbat, nici femeie, e deasupra lucrurilor acestora, si totusi Biblia si numeroase scrieri religioase vorbesc despre un Dumnezeu barbat. Sintem multe feministe si chiar feministi crestini progresisti.

Ce lectii pe care le-ati invatat in viata ati vrea sa le transmiteti nepotilor dvs.?

Prima care-mi vine in minte ar fi ca e mai important sa fii interesat de ceea ce se intimpla in jurul tau decit sa fii interesant. A doua: poarta-te cu altii asa cum ai vrea sa se poarte ei cu tine. Daca am face asta cu adevarat, lumea ar fi mai buna. Iar ultima: tine partea celor mai slabi si mai neajutorati!

Spuneti ca ati luat decizii in viata de care sinteti mindra si altele de care nu.

O sa sune ciudat, dar am invatat sa-mi ascult corpul! Cind te afli intr-o situatie care te incomodeaza, respiratia ti se ingreuneaza, te crispezi… Eu simt fizic ce e bine si ce nu.

De ce ati simtit nevoia sa luati pozitie impotriva razboiului din Irak?

Un lucru pe care l-am invatat in timpul razboiului din Vietnam e ca presedintii si administratia se prefac ca n-aud, dar de fapt le pasa de ceea ce spunem noi, si chiar putem schimba ceva. Insa nu e usor. Watergate ne-a oferit ocazia sa profitam de faptul ca oamenii lui Nixon erau in defensiva. Situatia de acum este foarte similara - trebuie sa profitam cind o administratie proasta este ranita, pentru a-i da lovitura de gratie. Alegerile de acum, de la mijlocul mandatului, sint marea ocazie, acum administratia este in defensiva. Exista un documentar care urmeaza sa iasa in curind pe piata, numit "Nu, sa traiti!" si care vorbeste despre o istorie care ne-a fost furata - cea a revoltei militarilor americani din razboiul din Vietnam impotriva ofiterilor lor.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.