Dubasii de pe Valea Muresului vestesc Nasterea Domnului

Dubasii sunt feciori ai satului, organizati in cete conduse de un primar sau voievod si sunt imbracati in costume populare. Ei sunt insotiti de muzicanti, care le canta la taragot si saxofon „Marsul dubelor“, al carui ritm il sustin la unison, batand pe tobele confectionate din piele de animale, in asa fel incat au o rezonanta deosebita, relateaza NewsIn.

Dubasii se opresc la portile crestinilor ortodocsi si intreaba: „Primiti Steaua?“ sau „Primiti Irozii?“. Daca raspunsul gazdei este afirmativ, li se deschide usa, se colinda, iar la final se fac urarile sarbatoresti.
Dubasii sunt primiti de gospodarii satelor de pe Valea Muresului cu mare cinste si bucurie pentru a colinda si juca in fiecare casa.

Colindele dubasilor se refera in special la evenimentul Nasterii Pruncului Iisus, dar ating si alte zone de interes ale colectivitatii satesti. Astfel, feciorii nu scapa prilejul de a canta colinde cu versuri potrivite si sugestive pentru fetele de maritat, pentru vaduvele tinere si neconsolate, pentru nevestele cu barbati plecati la moara sau la padure si chiar pentru satenii lenesi, carcotasi ori „negri in cerul gurii“.

Prin intermediul colindelor sunt laudati, de asemenea, oamenii gospodari este exprimata satisfactia pentru roadele obtinute in anul care se incheie, precum si speranta ca anul urmator va fi si mai bun.
De o mare diversitate sunt dansurile barbatesti executate de dubasi, considerate a fi adevarate spectacole coregrafice.

Cele mai cunoscute pe Valea Muresului sunt Jocul Dubelor sau Incarcita, Caluseriul, Batuta, Ardeleana, Salcioara. Mesajul jocurilor este accentuat de strigaturile feciorilor, care sunt in general critice, necrutatoare si nu iarta pe nimeni, fiind un bun prilej de a spune lucrurilor pe nume, fara ca nimeni sa se supere.

Gazda ii cinsteste pe feciorii dubii cu bani, colac sau „prinos din grau curat/de jupana gazdoaie gatat/ in sapte si opt impletit/ pentru feciorii dubii gatit“, carnati, tuica si placinte, pentru care seful dubasilor multumeste cu mult mestesug. Toate darurile sunt carate de un fecior mai scapatat numit „iapa“, „straitar“ sau „sluga“.

Tot de Craciun, in unele sate din judetul Arad se merge cu „Turca“ sau cu „Capra“. Desi Capra sau Turca insotesc, in general, cetele de dubasi, ele au in unele localitati propria lor identitate si sunt organizate separat de Obiceiul Dubelor. Turca sau Capra sunt niste masti confectionate de mesterii din sat, de dimensiuni mai mari, care sunt imbracate de barbati, simbolizand un animal hazliu, semanand cu o capra uriasa, a carei gura „clanfane“ neincetat si care canta si danseaza.

In Ajunul Craciunului, satele aradene sunt strabatute si de numeroase grupuri de colindatori, uneori cu preotul in frunte, care colinda in fiecare casa. Darurile pentru colindatori sunt colacii traditionali, nucile, merele si, mai nou, banii.

Familia Regala a Romaniei, care isi petrece Sarbatorile de Iarna la Castelul de la Savarsin, va fi colindata, miercuri, de dubasii din localitate, despre care fostul suveran a spus ca sunt printre preferatii lui.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe