Straini de noptile petrecute in bezna si frig, de alimentarele care gazduiau pe rafturi doar vesnicele conserve vietnameze cu creveti si de teama de turnatorii care pandeau orice acces de rabufnire impotriva sistemului, unii tineri bucuresteni, dintre care multi nascuti dupa Revolutie, readuc in prim-plan realitati pe care parintii lor le crezusera disparute o data pentru totdeauna in decembrie ’89.

Astfel, pe strazile bucurestene apar tot mai multe vestimentatii de inspiratie ceausista, peregrinarile prin Capitala sunt condimentate cu street art cu tema comunista, iar multi dintre tineri incep sa faca ochi dulci unui regim autoritar pe fondul unui nivel de trai care nu reuseste sa le satisfaca aspiratiile.

Antropologul Alexandru Balasescu atrage insa atentia ca preluarea unor forme ale comunismului nu reprezinta neaparat si o aspiratie catre fondul acestuia.

Citeste si:

“De multe ori, expresia estetica nu este automat purtatoare de mesaj ideologic, mai ales in epoca in care traim. Sa spunem ca stencil-urile cu iconografie inspirata din istoria comunismului care sunt legate intrinsec de aderarea totala la valorile sale este o greseala. Nu comunismul in sine a ajuns un lucru "cool", ci anumite elemente de iconografie comunista au ajuns in circuitul consumist”, subliniaza Balasescu.

Doua dintre cele mai cunoscute lucrari de arta urbana sunt stencil-ul care-l infatiseaza pe Ceausescu cu aripioare anuntandu-si aparitia in cinci minute si cel al lui Dumitru Gorzo si contururile de Dacia 1300 cu care Vlad Nanca a impanzit Capitala. In mediul online, comunismul este cel mai bine rememorat pe site-ul www.igu.ro/latrecut , unde utilizatorii isi pot posta povestile de dinainte de ’89 si fotografiile cu obiecte-cult din Epoca de Aur. Cei nestiutori in ale comunismului au aici posibilitatea sa contemple croiala unei uniforme de pionier sau sa faca inventarul ingust al dulciurilor dupa care salivau copiii proletarilor.

In cazul tinutelor cu influente comuniste, gen tresele, cravatele si sepcile de pioner, pe care le arboreaza tinerii crescuti in capitalism, de multe ori la mijloc se afla o atitudine ironica, spune criticul de moda Ovidiu Buta. “Mai mult, in unele cazuri, vestimentatiile pionieresti sunt preluate tocmai pentru ca par exotice, data fiind distanta de la care sunt privite”, a mai adaugat criticul.