Cu toate ca originea acestui obicei nu este certa, exista o serie de ipoteze cu privire la aparitia sa. Cea mai cunoscuta dintre ele face referire la faptul ca, incepand cu secolul al VII-lea si pana in 1564, cand s-a dat Edictul de la Roussillon de catre regele Carol al IX-lea, data de inceput a anului varia de la o regiune la alta, cel mai adesea fiind la 25 martie, zi in care crestinii celebreaza Sarbatoarea Buneivestiri, sau la 1 aprilie. Carol al IX-lea a inteles ca are nevoie de o regularizare a calendarului pentru intreg teritoriul Frantei, iar prin Edictul de la Roussillon, anul urma sa debuteze la 1 ianuarie. O unificare a calendarului s-a facut, insa, progresiv, in intreaga Europa, modificarea fiind aprobata si decretata, de catre papa Grigore al XIII-lea, al carui nume il poarta acest calendar, la 24 februarie 1582, noteaza site-urile
lemonde.fr si
dictionary.com. Trecerea de la vechiul calendarul iulian la cel gregorian a creat ceva probleme de adaptare, oamenii continuand sa-si trimita felicitari si sa-si faca urari tot pe 1 aprilie, drept pentru care au fost numiti "nebuni de aprilie", de unde si denumirea de Ziua nebunilor (April Fools' Day) sau Ziua pacalelilor. Cu timpul, felicitarile trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au inceput sa fie considerate farse, fiind insotite adeseori de cadouri hazlii.