Se petrece atunci cand gandesti in termeni de cauza-efect. Incerci sa gasesti o cauza pentru evenimentele care se desfasoara pe parcursul unei zile. In realitate, corelatia nu este generata de cauzalitate. De exemplu, dupa ce iau tratament pentru raceala, cei mai multi dintre suferinzi se recupereaza in cateva zile. Rata recuperarii este aceeasi ca a celor care nu iau tratament. In consecinta, nu exista relatie de cauzalitate, noteaza Tom Drake, in ”Drake's List of The Most Common Logical Fallacies".
In timp ce fiecare dintre noi are tendinta de a explica deciziile sale in functie de diverse circumstante, atunci cand avem de-a face cu deciziile altora, nu tinem cont de circumstantele sale. John Ng, expert in meditatie, considera ca, in momentul in care judecam deciziile altora in functie de rezultat si nu intreg sistemul, avem tendinta de a-i judeca. De exemplu, ca soferi avem motive serioase pentru care mergem cu viteza: ne grabim sa ajungem la serviciu, sa ne luam copiii de la scoala samd. Atunci cand vedem un alt sofer care merge cu o viteza peste cea permisa, avem tendinta de a-l judeca si de a-l considera inconstient, fara sa ne intrebam daca si el are motive intemeiate pentru care incalca legea.
Oamenii au tendinta de a considera adevarate lucruri pe care le-au auzit in trecut, cu mai multe ocazii: la televizor, de la prieteni, colegi de munca, colegi de facultate. Psihologul Jeremy Dean puncteaza faptul ca mintea umana considera adevar ceea ce este familiar. Lucrurile cu care suntem obisnuiti necesita un efort scazut de procesare a indicelui de adevar.
Supraevaluarea propriei persoane
4/7
Cei mai multi oameni nu au capacitate de a se evalua. Intotdeauna va exista tendinta de supraestimare a propriilor abilitati, competente, caracteristici. Ola Svenson de la Universitatea din Stockholm si-a rugat studentii sa isi compare abilitatile de sofat cu ceilalti. Cei mai multi dintre ei au avut tendinta de a se supraestima, chiar daca proba practica a demonstrat contrariul.
Partinirea deciziilor
5/7
Se refera la tendinta oamenilor de a supraestima deciziile. Avem tendinta de a acorda atribute pozitive deciziilor pe care le-am luat in trecut si atribute negative deciziilor pe care le-am respins. Mintea structureaza informatia, astfel ca ne simtim mai bine cu alegerile pe care le-am luat si nu regretam prea tare deciziile pe care nu le-am luat. De exemplu, dupa interviul de angajare, compania a ales un candidat. La cateva luni dupa acest moment, angajatorul isi va aminti mai multe atribute pozitive ale angajatului si mai multe atribute negative ale celorlalti candidati la post.
Usurinta de a renunta
6/7
Este mult mai simplu sa renunti la ceva, decat sa lupti pentru a-l obtine. De exemplu, atunci cand un cuplu are probleme, iar relatia este subreda, este mult mai usor, pentru ambii parteneri, sa renunte decat sa lupte pentru a-si rezolva problemele. Cand renunti, nu iti mai bati capul, dar cand lupti, ai nevoie de timp, de rabdare, de resurse psihologice si de vointa.
Inainte de a lua o decizie, oamenii au tendinta de a calcula riscul. Alegerea va fi facuta in functie de acesta. Omul va alege acea varianta care vine la pachet cu riscul cel mai mic. Cu toate acestea, se spune ca daca nu risti, nu castigi, iar alegand de fiecare data varianta cu riscul cel mai mic, exista posibilitatea sa nu castigi niciodata.
Cate decizii crezi ca iei in fiecare zi? Cateva zeci, sute? Psihologii considera ca luam, zilnic, mii de decizii. Unele dintre ele sunt simple, altele mai complicate. Unele se dovedesc a fi din cele mai bune, in timp ce altele ajung sa fie considerate gresite. Care sunt principalele motive pentru care luam decizii gresite, potrivit 101businessinsights.info.
