Afla care au fost principalele evenimente din Romania care au umplut primele pagini ale ziarelor in 2011.
Lucruri importante în Web Design, de care trebuie să ții cont ca developer web!
Recomandari ieri
Romania in 2011: Evenimente socio-politice de care ne vom aminti
Scutul antiracheta
1/5
Dupa momentul intrarii Romaniei in NATO, iar apoi in UE, semnarea acordului intre tara noastra si SUA pentru constructia scutului antiracheta ii atribuie un rol important Bucurestiului pe scena relatiilor internationale.
Povestea scutului antiracheta este destul de scurta. La 17 septembrie 2009, presedintele SUA a anuntat ca a luat decizia de a dezvolta un sistem de aparare antiracheta in Europa pe o baza conceptuala noua menita sa consolideze apararea fortelor desfasurate in teatrele de operatii, precum si pe aceea a aliatilor, partenerilor si a teritoriului SUA. La sfarsitul lui octombrie, vicepresedintele american Joe Biden deja discuta cu seful statului, Traian Basescu despre proiect. Oficialul american s-a declarat incantat de deschiderea presedintelui roman in vederea participarii la noul sistem antiracheta.
Astfel, la inceputul lui februarie 2010, SUA a invitat oficial Romania sa participe la scutul antiracheta si pana in mai 2011 au urmat sapte runde de negocieri si consultari tehnice romano-americane.
In septembrie 2011, cu mare fast in presa romana si cea internationala, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, si secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, la Washington, acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Romania la Devaselu, in judetul Olt.
Dupa acest moment, acordul a fost dat publicitatii. El stipuleaza ca baza de la Deveselu ramane in proprietatea si sub jurisdictia suverana a Romaniei, in timp ce Statele Unite vor avea autoritate exclusiva asupra operatiunilor de acolo, cat si ca Romania si SUA isi impart costurile pentru baza. Toate sunt bune si frumoase cand este vorba de relatia SUA-Romania, insa daca luam in calcul toate reprosurile Rusiei si incercarile ei de a fi si ea parte din aceasta operatiune.
Totusi, desi scutul ofera o garantie mult mai mare privind securitatea Romaniei, Moscova a luat atitudine si s-a impotrivit de la inceput constructiei lui atat de aproape de ea, lansand o statie radar care poate depista scutul american antiracheta din Romania, cat si eventuale atacuri.
Povestea scutului antiracheta este destul de scurta. La 17 septembrie 2009, presedintele SUA a anuntat ca a luat decizia de a dezvolta un sistem de aparare antiracheta in Europa pe o baza conceptuala noua menita sa consolideze apararea fortelor desfasurate in teatrele de operatii, precum si pe aceea a aliatilor, partenerilor si a teritoriului SUA. La sfarsitul lui octombrie, vicepresedintele american Joe Biden deja discuta cu seful statului, Traian Basescu despre proiect. Oficialul american s-a declarat incantat de deschiderea presedintelui roman in vederea participarii la noul sistem antiracheta.
Astfel, la inceputul lui februarie 2010, SUA a invitat oficial Romania sa participe la scutul antiracheta si pana in mai 2011 au urmat sapte runde de negocieri si consultari tehnice romano-americane.
In septembrie 2011, cu mare fast in presa romana si cea internationala, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, si secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, la Washington, acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Romania la Devaselu, in judetul Olt.
Dupa acest moment, acordul a fost dat publicitatii. El stipuleaza ca baza de la Deveselu ramane in proprietatea si sub jurisdictia suverana a Romaniei, in timp ce Statele Unite vor avea autoritate exclusiva asupra operatiunilor de acolo, cat si ca Romania si SUA isi impart costurile pentru baza. Toate sunt bune si frumoase cand este vorba de relatia SUA-Romania, insa daca luam in calcul toate reprosurile Rusiei si incercarile ei de a fi si ea parte din aceasta operatiune.
Totusi, desi scutul ofera o garantie mult mai mare privind securitatea Romaniei, Moscova a luat atitudine si s-a impotrivit de la inceput constructiei lui atat de aproape de ea, lansand o statie radar care poate depista scutul american antiracheta din Romania, cat si eventuale atacuri.
Captura Foto: www.familiaregala.ro
Discursul Regelui Mihai in Parlament
2/5
Dupa mai bine de 60 de ani, Regele Mihai s-a aflat la sfarsitul lui octombrie in Parlamentul Romaniei, pentru a rosti un discurs. Acesta a vorbit de etitca, democratie, datorie, solidaritate, evolutia Romaniei in ultimii 20 de ani si importanta Parlamentului.
Discursul Regelui in Parlament
Prezenta Regelui Mihai I in Parlament a reprezentat un eveniment marcat, pe de o parte, de o politizare excesiva - a celor care au incercat sa si-l aroge si fructifice politic - dar si de absente notabile - cum ar fi cea a sefului statului sau premierului.
Astfel, cu toate ca Regele a fost atacat in ultima vreme de Traian Basescu si numit "tradator de tara", acesta a aceptat invitatia Parlamentului si s-a adresat poporului, fiind intampinat cu multa caldura, atat de clasa politica, cu exceptia PDL, cat si de populatie, care i-a transmis numai urari de bine, cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani, scrie 9AM.
Discursul Regelui in Parlament
Prezenta Regelui Mihai I in Parlament a reprezentat un eveniment marcat, pe de o parte, de o politizare excesiva - a celor care au incercat sa si-l aroge si fructifice politic - dar si de absente notabile - cum ar fi cea a sefului statului sau premierului.
Astfel, cu toate ca Regele a fost atacat in ultima vreme de Traian Basescu si numit "tradator de tara", acesta a aceptat invitatia Parlamentului si s-a adresat poporului, fiind intampinat cu multa caldura, atat de clasa politica, cu exceptia PDL, cat si de populatie, care i-a transmis numai urari de bine, cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani, scrie 9AM.
Reorganizarea teritoriala
3/5
In iunie, presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului sa analizeze reorganizarea administrativa a tarii prin inlocuirea celor 41 judete cu 8 judete mari sau 7 judete si municipiul Bucuresti, aratand ca actualul sistem, mentinut din 1968, genereaza ineficienta in utilizarea fondurilor europene si coruptie.
Apoi, premierul Emil Boc a declarat ca reorganizarea administrativ-teritoriala este necesara pentru ca Romania sa nu isi submineze sansele de a atrage bani europeni, aratand ca atributiile ce tin de servicii deconcentrate sau consilii judetene trebuie sa fie preluate de primarii. S-a pus astfel problema asumarii raspunderii Guvernului pentru acest proiect.
De la 41 de judete, Romania ar fi trebuit sa aiba sapte regiuni de dezvoltare. Capitalele lor, conform proiectului de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei, vor fi Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti si Bucuresti.
Acest proiect a generat o serie de controverse si reactii de la opozitie, de la comunitatile locale, cat si de la comunitatile maghiara. In Constanta, primarul Radu Mazare a si organizat un referendum pe aceasta tema. Cu toate ca 95% dintre constanteni s-au aratat impotriva desfiintarii judetului, numarul de alegatori care au mers la vot a fost prea mic pentru ca referendumul sa fie valid.
Vom vedea in 2012 ce se va mai intampla cu acest proiect
.
Apoi, premierul Emil Boc a declarat ca reorganizarea administrativ-teritoriala este necesara pentru ca Romania sa nu isi submineze sansele de a atrage bani europeni, aratand ca atributiile ce tin de servicii deconcentrate sau consilii judetene trebuie sa fie preluate de primarii. S-a pus astfel problema asumarii raspunderii Guvernului pentru acest proiect.
De la 41 de judete, Romania ar fi trebuit sa aiba sapte regiuni de dezvoltare. Capitalele lor, conform proiectului de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei, vor fi Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti si Bucuresti.
Acest proiect a generat o serie de controverse si reactii de la opozitie, de la comunitatile locale, cat si de la comunitatile maghiara. In Constanta, primarul Radu Mazare a si organizat un referendum pe aceasta tema. Cu toate ca 95% dintre constanteni s-au aratat impotriva desfiintarii judetului, numarul de alegatori care au mers la vot a fost prea mic pentru ca referendumul sa fie valid.
Vom vedea in 2012 ce se va mai intampla cu acest proiect
.
sxc.hu
Recensamant
4/5
In noiembrie, Institutul National de Statistica a organizat Recensamantul populatiei, o actiune care a avut loc concomitent in toate statele membre. Desi ar fi trebuit sa fie un proces simplu, slaba organizare a dus la o isterie generala: daca sa declari sau nu Codul Numeric Personal (CNP-ul).
Un alt motiv de scandal public a fost conduita sefului INS, amenintat cu demiterea de premierul Emil Boc pentru desfasurarea defectuoasa a recensamantului. Acesta a intervenit prin telefon la un talk-show de seara intr-o stare caracterizata de majoritatea celor care l-au ascultat drept una de ebrietate. In ciuda tuturor acestor probleme punctuale, el nu a demisionat si nici nu a fost inca demis.
Astfel, din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Grecia si Romania s-au bazat exclusiv pe interviurile cu recenzorii, aici fiind excluse chiar si varianta trimiterii chestionarelor prin posta sau cea a completarii lor in intimitate si colectarea lor ulterioara cu ajutorul acelorasi recenzori.
Recensamantul a durat 11 zile, care au insemnat balbe, scandaluri, incoerenta si haos, finalul procesului de recenzare fiind marcat printr-un comunicat care a ridicat noi intrebari legate de neconcordanta datelor.
Un alt motiv de scandal public a fost conduita sefului INS, amenintat cu demiterea de premierul Emil Boc pentru desfasurarea defectuoasa a recensamantului. Acesta a intervenit prin telefon la un talk-show de seara intr-o stare caracterizata de majoritatea celor care l-au ascultat drept una de ebrietate. In ciuda tuturor acestor probleme punctuale, el nu a demisionat si nici nu a fost inca demis.
Astfel, din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Grecia si Romania s-au bazat exclusiv pe interviurile cu recenzorii, aici fiind excluse chiar si varianta trimiterii chestionarelor prin posta sau cea a completarii lor in intimitate si colectarea lor ulterioara cu ajutorul acelorasi recenzori.
Recensamantul a durat 11 zile, care au insemnat balbe, scandaluri, incoerenta si haos, finalul procesului de recenzare fiind marcat printr-un comunicat care a ridicat noi intrebari legate de neconcordanta datelor.
http://www.mirceageoana.ro
"Caderea" lui Geoana
5/5
In noiembrie, Consiliul National al PSD a hotarat excluderea lui Mircea Geoana din cadrul formatiunii politice. Imediat, acesta a fost revocat din functia de presedinte al Senatului, dupa ce presedintele PSD a facut o cerere in acest sens la Biroul Permanent al Senatului. Plenul Senatului a aprobat hotararea de incetare a mandatului lui Mircea Geoana in functia de presedinte al acestui for legislativ cu 112 voturi "pentru", 5 abtineri si 2 voturi "impotriva".
Scandalul s-a accentuat in ziua respectiva, intrucat Geoana a refuzat sa plece de la prezidiu. Vasile Blaga a fost ales noul presedinte al Senatului cateva zile mai tarziu.
Geoana, executat in stil "stalinist"
"Caderea lui Geoana" a fost un moment care a zdruncinat scena politica romaneasca, dar mai ales Partidul Social-Democrat care si-a scos la iveala tensiunile si slabiciunile.
Scandalul s-a accentuat in ziua respectiva, intrucat Geoana a refuzat sa plece de la prezidiu. Vasile Blaga a fost ales noul presedinte al Senatului cateva zile mai tarziu.
Geoana, executat in stil "stalinist"
"Caderea lui Geoana" a fost un moment care a zdruncinat scena politica romaneasca, dar mai ales Partidul Social-Democrat care si-a scos la iveala tensiunile si slabiciunile.
