Cum a ajuns Romania sa fie "zona tampon" intre SUA si Rusia? Unde va duce toata tensiunea dintre cele doua puteri din jurul scutului antiracheta?

Povestea scutului antiracheta este surprinzator de scurta. La 17 septembrie 2009, presedintele SUA a anuntat ca a luat decizia de a dezvolta un sistem de aparare antiracheta in Europa pe o baza conceptuala noua menita sa consolideze apararea fortelor desfasurate in teatrele de operatii, precum si pe aceea a aliatilor, partenerilor si a teritoriului SUA. La sfarsitul lui octombrie, deja vicepresedintele american Joe Biden discuta cu seful statului, Traian Basescu despre el. Oficialul american s-a declarat incantat de deschiderea presedintelui roman in vederea participarii la noul sistem antiracheta. Astfel, la inceputul lui februarie 2010, SUA a invitat oficial Romania sa participe la scutul antiracheta si pana in mai 2011 au urmat sapte runde de negocieri si consultari tehnice romano-americane.

In septembrie 2011, cu mare fast in presa romana si cea internationala, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, si secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, la Washington, Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Romania la Devaselu, in judetul Olt.


Dupa acest moment, acordul a fost dat publicitatii. El stipuleaza ca baza de la Deveselu ramane in proprietatea si sub jurisdictia suverana a Romaniei, in timp ce Statele Unite vor avea autoritate exclusiva asupra operatiunilor de acolo, cat si ca Romania si SUA isi impart costurile pentru baza. Toate sunt bune si frumoase cand este vorba de relatia SUA-Romania, insa daca luam in calcul toate reprosurile Rusiei si incercarile ei de a fi si ea parte din aceasta operatiune.

Cum SUA nu a oferit nicio garantie indeajuns de multumitoare pentru Moscova ca scutul antiracheta nu este indreptat impotriva Rusiei, oficialii rusi avertizeaza si ameninta de cand s-a semnat acordul ca vor gasi o maniera sa riposteze la nivel strategic si militar. Astfel, presedintele rus, Dimitri Medvedev, a si anuntat saptamana trecuta ca este posibil sa ia anumite masuri pentru distrugerea sistemelor de detectie si de control din cadrul scutului antiracheta al NATO. El a amenintat ca Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander in enclava Kaliningrad daca Statele Unite vor continua sa aplice fara concesii planul scutului antiracheta din Europa. Nu ar fi ceva iesit din comun ca Rusia sa procedeze asa in conditiile in care in octombrie, Ucraina anuntase deja ca este dispusa sa contribuie la crearea scutului antiracheta european daca acest program este dezvoltat in cooperare cu Rusia. Sa nu uitam ca Rusia si-a pastrat aproape majoritatea statelor din fosta Uniune Sovietica si probabil acestea, pe modelul Ucrainei, ar sari in ajutorul ei pentru a construi un nou sistem "anti" antiracheta. Pe langa Ucraina si Rusia, nici colegii din UE, candva prieteni apropiati, francezii nu au fost foarte incantati de decizia Romaniei de a accepta constructia scutului pe teritoriul nostru. Pentru ei, eficienta scutului este indoielnica si se simt atrasi intr-un razboi al americanilor mai mult decat al europenilor.

Citeste si:
Sondaj INSCOP: Aproape 40% dintre români sunt de părere că Ucraina...
Sondaj INSCOP: Aproape 40%...

Potrivit expertilor, scutul antiracheta este o premisa pentru un nou "Razboi Rece" si o cursa a inarmarilor. Este adevarat ca SUA a folosit pretextul ca scutul este indreptat impotriva unei actiuni militare ofensive a Iranului, insa cat de inarmat este Iranul sa ajunga sa bombardeze Occident? Se pune intrebarea daca toata miscarea SUA este mai degraba una politica, de intimidare decat una care tine de securitate. Pe de alta parte, ce o sperie atat de mult? In plina criza economica, SUA investeste milioane de euro nu numai in constructia sistemului, ci si in mentinerea lui.


Au fost si inca mai sunt tentative de conciliere pe aceasta tema intre SUA si Rusia, NATO si Rusia, Romania si Rusia. Toata lumea se preface ca doreste sa o impace pe Rusia. Dar daca privim global toate evenimentele internationale din ultima vreme, nu neaparat din ultimii ani, este atat de evident ca Rusia si SUA se pozitioneaza in toate problemele in mod diferit. Ele se afla in tabere opuse in problema Iranului, a Siriei, a Palestinei. Pana si in contextul revoltelor din Libia au avut abordari diferite. Sa nu uitam ca de partea Rusiei de cele mai multe ori se afla China.

Cum sa vedem acest tablou?
Este un razboi intre Occident si Orient, in care Romania este la mijloc, fericita ca are americanii de partea ei? Ea s-a aratat de atatea ori ca doreste sa poarte un dialog cu Rusia, insa aceasta din urma de cele mai multe ori a luat-o peste picior. Problema se pune ca Romania s-a plasat intre o putere care se simte amenintata si vrea sa-si pastreze statutul de cea mai mare putere a lumii si o alta care si-a pierdut acest statut si nu accepta ca nu mai este luata in seama la luarea oricarei decizii de ordin militar.
Citeste si:
Ucraina susține că a doborât trei bombardiere rusești Su-34....
Ucraina susține că a doborât...


Situatia Romaniei este una delicata. Ea este prieten foarte bun cu SUA, insa este "aproape vecin" cu Rusia. Deci, chiar daca la nivel de securitate stam cel mai bine acum, daca Moscova isi duce la buna aplicare planurile, noi este posibil sa fim doar un "pion" in "razboiul personal" dintre cele doua puteri, care inca mai mentin atitudini de "Razboi Rece" si care a fost inceput, cel putin in legatura cu sistemul antiracheta, de SUA.

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.