In Franta, restaurantele sunt deosebite unele de altele, cele mai simple sunt mici afaceri de familie oferind un stil culinar casnic cu branzeturi locale si deserturi cumparate de la patiseria locala. Vinul este la carafa si doar cateva sortimente sunt la sticla. Braseriile sunt restaurante ce servesc un meniu limitat la orice ora din zi si adesea noaptea tarziu. Felurile tipice de mancare sunt "steak pommes frites", "estouffade de boeuf" si "blanquette de veau", precum si aperitive reci de branzeturi si carne. Ca specialitati se pot aminti "canard au sang" - rata de Rouen in sange; "pieds de cochon farcis" - picioare de porc umplute; "tripes a la mode de Caen" - maruntaie gatite la foc mic, cu legume si cidru, galustele; tocanitele traditionale "baeckenoffe" - o tocanita cu vita si miel; "mouclade" - supa de scoici, "moules marinieres" - scoici gatite in vin alb, cu salota, ceapa si patrunjel. Ca deserturi se remarca "beignets de pomme a la normande" - mere prajite cu Calvados sau "Kugelhopf" - o prajitura din aluat bogat asemanatoare cu briosa ce este o specialitate alsaciana.
Pentru o persoana care vine din afara Italiei, bucataria italiana se rezuma la cateva feluri clasice precum pizza napoletana, paste a la bolognaise si deliciosul desert tiramisu. Insa, sub umbrela de gastronomie italiana sunt regrupate atat specificitatile culinare din peninsula italica, cat si din cele doua insule, Sicilia si Sardinia. Italia este una dintre tarile vinului si a branzeturilor variate, precum si a altor produse traditionale: trufe albe din Piemont, parmezan Reggiano, grana padano, jambon de Parma, orez de Vercelli, grappa etc. Uleiul de masline este la baza bucatariei italiene, Italia fiind al treilea cel mai mare consumator al acestui produs din lume, dupa Grecia si Libia. Chiar daca au zeci de feluri de pizza, nenumarate retete de paste si orez si tot atat de multe varietati de branza si soiuri de vin ca in Franta, totusi orice meniu italian contine, in majoritatea zonelor tarii, patru elemente: antipasto, primo, secundo si un desert. Antipasto este o selectie de aperitive, in general fierbinti, iar primo, poate consta in paste, servite cu un sos specific, dar poate fi si risotto, gnocchi, polenta (mamaliga) sau supa, in functie de regiune. Secundo este felul principal si consta in carne, peste sau fructe de mare, servite alaturi de contorno (o salata, legume sau cartofi). Meniul se incheie cu digestivi sau lichioruri prezente in fiecare dintre cele 20 de regiuni ale Italiei, limoncello, grappa sau amaro, fiind doar cateva dintre acestea.
Desfasurarea mesei pentru un libanez presupune un anumit ritual. Se inchina un pahar de ouzo sau lichior de anason denumit arak. Masa specifica din Liban incepe cu aperitivele reci, continua cu aperitive calde, care sunt urmate de gratare de peste, vita sau pui. Antreurile pot fi condimentate in mai multe feluri si se mananca in general cu mana, prin inmuierea bucatilor de lipie sau a legumelor proaspete in farfurie. Pasta de ardei, Muhammara, care se pregateste cu nuci pisate si ceapa este una dintre optiunile reci, in aceasta categorie intrand si salatele. Falafel este probabil cel mai cunoscut aperitiv cald din bucataria libaneza, o mancare ce consta in chiftelute prajite din pasta de naut. Bucataria libaneza pune mai mare pret pe "meze", o etalare de portii mici, reci si calde, atat de variata incat poate acoperi fara probleme o masa intreaga. Deserturile libaneze sunt si ele destul de variate insa caracteristic acestora este ca sunt preparate in foarte mare parte cu miere sau apa de trandafiri. Osmalia - fidea umpluta cu nuca, fistic sau branza dulce, Kashta - lapte, miere, fistic sau un platou cu fructe pot fi un desert delicios. Cafeaua si ceaiul se servesc alaturi de narghilea si anunta finalul mesei.
Orice pasionat de gastronomie a incercat mancarea thailandeza cel putin o data, insa cele mai bune feluri din lume se prepara in Bangkok, capitala tarii si una dintre cele mai cunoscute destinatii asiatice. Spectaculoasa capitala a Thailandei ofera o multitudine de optiuni culinare, de la tarabe stradale si pana la restaurante de cinci stele, de la feluri traditionale thai si pana la mancare japoneza, italieneasca, chinezeasca, indiana, germana sau coreeana. Cu toate acestea, restaurantele cu mancare occidentala sunt dintre cele mai scumpe. Bucataria thailandeza este faimoasa pentru felul in care balanseaza cele cinci arome fundamentale in toate mesele si felurile: picant, acru, dulce, sarat si amar (optional). Potrivit
turistik.ro, bucataria specifica Thailandei cuprinde de fapt specificul a patru regiuni principale ale tarii: nord, nord-est (Isan), regiunea centrala si cea de sud. Bucataria din fiecare regiune este influentata de tarile invecinate acelei regiuni. Bucatele thailandeze contin din plin ierburi aromate proaspete si nu uscate, condimente si sos de peste. "Nam pla" este un sos de peste, foarte aromat, care se intalneste aproape in toate felurile de mancare. Extrem de folosita este si pasta de crevete.
Bucataria turceasca este adesea considerata ca fiind una dintre cele mai mari din lume, conform
foodbycountry.com. Traditiile sale culinare au supravietuit vreme indelungata. Contrar credintei comune, bucataria turceasca nu este, in general, picanta. Condimentele si sosurile, desi sunt utilizate in mod frecvent, sunt simple si usoare, si nu coplesesc gustul natural al mancarii. Cele mai populare condimente includ mararul, menta, patrunjelul, scortisoara, usturoiul, chimenul si sumacul. Iaurtul este adesea folosit pentru a completa atat felurile de mancare cu carne, cat si cele care contin numai legume. Carnea este destul de mult consumata, in special carnea de miel, care este animalul cel mai utilizat in scopuri culinare, dar si carnea de vita sau de pui sunt la mare pret; daca nu se pregateste sub forma de frigarui sau de kebab, carnea va fi, in cele mai multe cazuri, tocata si condimentata cu diverse mirodenii. Baklava, cel mai cunoscut desert turcesc, reprezinta un foietaj stratificat, puternic imbibat in sirop de zahar si in miere, acoperit cu nuci pisate. Halvaua (pe baza de pasta de susan), dondurma (inghetata) si muhallebi (desert pe baza de lapte, un fel de budinca) sunt si ele foarte populare.
La pregatirea meselor, chinezii depun eforturi pentru a echilibra culoarea, textura sau tipurile de alimente pe care le aleg spre a fi consumate, in conformitate cu invatatura spirituala a echilibrului, simbolizata de yin ("rece") si yang ("cald"). Aceasta filosofie sustine existenta unui echilibru in viata, inclusiv in ceea ce priveste alimentele consumate. Alimentul de baza al chinezilor este orezul. Cuvantul chinezesc pentru orez este "fan", ceea ce inseamna "masa - mancare". Orezul poate fi servit la orice masa si este mancat de mai multe ori pe zi. Prazul, mugurii de fasole, varza si ghimbirul sunt alte alimente traditionale. Cu toate ca, in general, chinezii nu mananca prea multa carne, cea de porc si cea de pui sunt cel mai frecvent consumate. De asemenea, legumele joaca un rol central in bucataria chineza. Rata Peking este poate cel mai cunoscut produs al acestei bucatarii. Mancarea este celebra pentru pielea ratei, frageda si crocanta; carnea si pielea se servesc in mici foi de clatite, alaturi de feliute fine de ceapa verde si castravete, care echilibreaza grasimea pasarii, si de sos hoisin sau sos de prune, care da o nota finala dulce, echilibrand gustul mancarii.
Principalele ingrediente in bucataria japoneza sunt fructele de mare, legumele si orezul. Bucataria traditionala se remarca prin taierea fructelor de mare crude, cu un cutit foarte ascutit. Garnitura consta in principal din soia si orez. Sunt preferate condimentele aromate usor, precum kinome, yuzu, wasabi si myoga. Mancarea este aranjata in platouri sau boluri astfel incat culorile si texturile sa se armonizeze cu anotimpul - de exemplu, sticla si bambusul sunt folosite pe timpul verii. Formele si dimensiunile contrastante sunt folosite pentru a obtine o armonie placuta vederii, care sa stimuleze apetitul.
In bucataria spaniola sunt produse mancaruri consistente si picante, cu numeroase mirodenii. Din preparatele acestui popor nu lipsesc niciodata condimentele mediteraneene. In Spania obiceiurile si traditiile culinare variaza de la o regiune la alta, existand diferente si intre ceremonia cu care este servita masa facand din acesta un festin pretuit. In general, gastronomia este renumita pentru specialitatile din fructe de mare, peste sau carne de miel; celebra branza "Manchego", asortata cu felurite vinuri aromate; scoici fie umplute sau coapte in pesmet presarate cu boia de ardei; placinte de patiserie sarate umplute cu legume de sezon taiate marunt, condimente si orice tip de carne la alegere; paella; gofio (porumb prajit); "papas arrugadas" (cartofi mici fierti intregi in apa de mare), noteaza
Agerpres.
Tavernele grecesti din fiecare colt al tarii asteapta neincetat gurmanzii pentru a-i desfata cu bucate traditionale: ''meze'' (aperitive), salate, feluri principale, supe, asezonate cu ierburi, condimente si insotite de vinuri si bauturi. In meniul de aperitive se regasesc: ''Tzatziki'' (sosul de iaurt cu castraveti, usturoi si ulei de masline, servit cu paine, cartofi prajiti sau chiftele), branza Feta, ''Saganaki'' (branza rumenita), ''Keftedakia'' (chiftele prajite din carne de vita, cu usturoi si paine), ''Spanakopitakia'' (placinte cu spanac cu branza feta), ''Tiropitakia'' (placintele cu branza), ''Dolmadakia'' (frunze de vita de vie umplute cu orez, ceapa si carne tocata de vita), ''Kalamarakia'' (bucati mici de calamar cu suc de lamaie), ''Htapodi'' (bucati mici de caracatita cu suc de lamaie, ulei de masline, otet si oregano). Felurile principale pot include: ''Moussaka'', ''Pastitsio'' (un fel de lasagna), ''Paidakia'' (coaste de miel la gratar servit cu lamaie), ''Kokoretsi'' (fel consumat mai ales in perioada Pastelui, ce contine maruntaie de miel coapte, stropite cu lamaie). Pe langa aceste bucate grecesti servite in taverne, raman in memoria papilelor gustative mai popularele ''Gyros'', ''Kleftiko'' si ''Souvlaki'', iar la desert, placinta ''Bougatsa'', ''Finikia'' si baclavaua. In meniul de bauturi, pe langa vinuri (''Mavrodafni'', ''Retsina'' etc.), se regasesc tariile ''Raki'' si ''Ouzo''.
Bucataria indiana, o simfonie de arome si culori, extrem de savuroasa, este caracterizata prin folosirea rafinata si echilibrata a numeroaselor ingrediente - mirodenii, ierburi aromate, fructe, legume si leguminoase - dar si printr-o gama larga de stiluri de preparare a mancarurilor, tehnici de gatit si prezentari ale preparatelor pline de culoare, gust si arome. Indienii folosesc aproximativ 20 de condimente diferite, printre care cele mai cunoscute sunt curry, piperul, ghimbirul, menta, coriandrul, rododendronul, chimenul, nucsoara si sofranul, care este si cel mai scump. Graul si orezul sunt alimentele de baza ale indienilor. Desi o parte semnificativa a mancarii indiene este vegetariana, multe feluri traditionale includ carnea de pui, capra, miel, sau porc, fiind evitata carnea de vita, intrucat vacile sunt animale sacre in India. Un ingredient foarte utilizat in bucataria indiana este nuca de cocos. Cele mai apreciate deserturi sunt Kulfi (inghetata) si Jalebi (clatite cu sirop). Cel mai popular desert este Lado - bilute dulci preparate din faina (naut, gris sau cocos maruntit), zahar si lapte, la care se pot adauga si alte ingrediente, prajite in ghee (unt). Acestea sunt servite in special la sarbatori (evenimente religioase, nunti). Pe langa aceste deserturi se gaseste si o mare varietate de fructe tropicale, precum mango, pepeni, rodii, dar si caise, mere sau capsuni. Dintre cele peste 380 de ingrediente observate in bucataria din lumea intreaga, peste 200 se regasesc in bucataria indiana, iar o reteta contine in medie o combinatie de cel putin sapte ingrediente, ce confera acele savori unice specifice.
Cand spui Italia, gandul iti zboara la paste, pizza si tiramisu; cand rostesti Franta te gandesti la branzeturi si faimoasele croissante; cand mentionezi Turcia iti vin in minte preparate precum pide, kebab sau baclavale, iar lista ar putea continua. Intr-o vacanta conteaza mult pentru turisti sa aiba si ce sa consume, sa isi incante simturile cu delicii pe care nu le gasesc in tara de origine. Astfel, in cele ce urmeaza ne-am gandit sa intocmim, cu ajutorul celor de la mostluxuriouslist.com, un top al tarilor cu cele mai bune mancaruri din lume, in functie de preferintele turistilor.