Partea "intunecata" a anului 2012: Cele mai grave (si mai sangeroase) conflicte internationale

Anul 2012 a fost un an extrem de sangeros pentru Siria in incercarea de a-l inalatura de la putere pe actualul presedinte Bashar al-Assad.

Inca de la inceputul revoltei, numarul mortilor a ajuns in luna octombrie la peste 36.000 de morti.

Kofi Annan a renuntat la functia sa de emisar international pentru Siria, fiind inlocuit de diplomatul algerian Lakhdar Brahimi.

Oficialii americani lucreaza la planuri pentru eventualitatea prabusirii Guvernului sirian, concentrandu-se in special asupra armelor chimice pe care Siria se presupune ca le poseda si le-ar putea utiliza.

Tarile europene cer Rusiei, Chinei si Iranului sa renunte la sprijinirea regimului al-Assad pentru a pune capat varsarii de sange.

Dupa moartea lui Kim Jong-Il si instalarea la putere a succesorului sau Kim Jong-Un, atmosfera dintre cele doua Corei a inceput sa se precipite. Coreea de Nord a reprosat Seulului ca a interzis vizitele la Phenian in vederea prezentarii de condoleante.

Coreea de Sud impreuna cu Statele Unite au luat atitudine in fata amenintarilor nord-coreenilor lansand o serie de manevre militare de mare anvergura. Manevrele militare comune intre sud-coreeni si americani au inclus un scenariu de ocupare si "stabilizare" a Coreei de Nord.

In perioada 26-31 octombrie, perioada in care a fost decretata semi-starea de razboi, corespunde cu perioada exercitiilor militare angajate de Coreea de Sud si Statele Unite in regiune.

Amenintarile Coreei de Nord continua.

Pe 14 noiembrie Israelul a lansat operatiunea "Pilonul Apararii", care consta in raiduri aeriene si atacuri de artilerie impotriva gruparilor islamiste din Fasia Gaza, teritoriu palestinian aflat sub controlul miscarii Hamas. In total, raidurile aeriene s-au soldat cu moartea a 15 persoane si ranirea altor 150 in Fasia Gaza. Patru zile mai tarziu, Israelul a solicitat convocarea a 16 mii de militari pentru a putea fi mobilizati impotriva gruparilor armate din Fasia Gaza.

Cartierul general al Guvernului Hamas a fost distrus complet in urma bombardamentului israelian.

Oficialii israelieni si cei ai Hamas au ajuns la un acord pentru incetarea focului, care a intrat in vigoare pe 22 noiembrie. Combatantii Hamas au lansat aproximativ 1.000 de rachete spre teritoriul israelian, provocand moartea a cinci persoane - patru civili si un militar. In Fasia Gaza, bilantul victimelor raidurilor israeliene a fost de cel putin 140 de morti.

Citeste si Israel si Hamas in prim-plan: O cronica fotografica a conflictului din Fasia Gaza

In primavara, Statele 5+1 (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franta si Germania) au reluat negocierile cu Iranul pe tema programului sau nuclear.

Statele Unite dispun de bombe puternice pregatite pentru a fi folosite in cazul unei actiuni militare impotriva instalatiilor nucleare iraniene.

Iranul este suspectat si de Israel in ceea ce priveste programul nuclear. Israelul a sugerat in mai multe randuri ca ar putea lansa raiduri aeriene asupra instalatiilor nucleare iraniene daca va fi nevoie.

Iranul continua sa sfideze Occidentul dublandu-si facilitatile nucleare subterane in ciuda sanctiunilor pe care le-a primit.

Candidatul Fratilor Musulmani, Mohamed Morsi, a fost declarat invingatorul alegerilor prezidentiale din Egipt in vara.

Zeci de mii de egipteni s-au reunit in piata Tahrir din Cairo pentru a protesta fata de decizia lui Mohamed Morsi de a-si extinde prerogativele, aceasta fiind cea mai puternica mobilizare impotriva presedintelui islamist de la alegerea sa.

Frontul Salvarii Nationale (FSN), o coalitie a principalelor miscari de opozitie, i-a indemnat pe egipteni sa se mobilizeze in toata tara, pentru a isi manifesta opozitia fata de Constitutie.

Armata egipteana a mobilizat mai multe tancuri in fata palatului prezidential, la Cairo, in urma unor confruntari intre sustinatori si adversari ai presedintelui Mohamed Morsi soldate cu cel putin cinci morti.