Cu toate acestea, ele sunt inca active, trimitand in fiecare zi imagini si date de pe parcursul calatoriei.
Cum îți poți face mașina să arate mai bine: 6 îmbunătățiri de adus
Recomandari 25 Apr.
Video Incredibila calatorie a sondelor Voyager
Nasa si cele doua sonde
1/3
Pe 28 aprilie a avut loc la NASA o conferinta de presa in care s-au expus realizarile de pana acum a misiunii Voyager, inainte ca cele doua sonde sa iasa din sistemul solar.
Sondele Voyager au avut ocazia de a prinde o aliniere a planetelor fara precedent. Voyager 1 survolat planeta Jupiter si Saturn, in timp ce Voyager 2 a tercut pe langa Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.
Potrivit lui Ed Stone de la Institutul de Tehnologie din Pasadena, cercetator in cadrul proiectului Voyager inca din 1972, lista partiala cu descoperirile celor doua sonde include vulcani de pe satelitul planetei Jupiter, Io, dovezi despre un ocean de gheata sub suprafata satelitului Europa, ploi de metan pe satelitul lui Saturn, Titan, gheizerele de gheata de pe satelitul Triton al lui Neptun, vanturile planetare care au o viteza mult mai mare odata cu cresterea distantei fata de soare, scrie MEDIAFAX.
"Fiecare dintre aceste descoperiri a schimbat modul in care ne gandeam la alte lumii", a declarat Stone.
Sondele Voyager au avut ocazia de a prinde o aliniere a planetelor fara precedent. Voyager 1 survolat planeta Jupiter si Saturn, in timp ce Voyager 2 a tercut pe langa Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.
Potrivit lui Ed Stone de la Institutul de Tehnologie din Pasadena, cercetator in cadrul proiectului Voyager inca din 1972, lista partiala cu descoperirile celor doua sonde include vulcani de pe satelitul planetei Jupiter, Io, dovezi despre un ocean de gheata sub suprafata satelitului Europa, ploi de metan pe satelitul lui Saturn, Titan, gheizerele de gheata de pe satelitul Triton al lui Neptun, vanturile planetare care au o viteza mult mai mare odata cu cresterea distantei fata de soare, scrie MEDIAFAX.
"Fiecare dintre aceste descoperiri a schimbat modul in care ne gandeam la alte lumii", a declarat Stone.
"Heliosfera", una dintre uriasele descoperiri
2/3
In 1980, Voyager 1, folosidu-se de gravitatia lui Saturn, a luat viteza pentru a se lansa in planul sistemului solar. In 1989, Voyager 2 a folosit aceeasi metoda cu planeta Neptun. Ambele sonde au pornit in spatiul gol interplanetar, insa descoperirile au continuat.
Una dintre descoperiri este uriasa "heliosfera" a sistemului solar, un fel de balon din plasma solara si campuri magnetice, care depaseste orbita lui Pluto. Toate planetele, asteroizi si forme de viata, care apartin sistemului nostru solar se afla in interiorul acestei heliosfere.
Cele doua sonde se presupune ca s-ar afla la ora actuala la marginea exterioara a heliosferei, un spatiu numit "heliosheath", iar cercetatorii inca nu stiu exact cat mai au de parcurs pana cand vor iesi in spatiul interstelar, din afara heliosferei. Totusi, potrivit estimarilor, heliosheath are aproximativ 5-6 miliarde kilometri grosime, ceea ce ar insemna ca in circa cinci ani acestea vor intra in spatiul interstelar.
Sondele Voyager au suficiente resurse pentru continuarea calatoriei, cel putin pana in 2020, acestea folosind plutoniu ca sursa de energie. Dupa aceasta data, sondele vor deveni ambasadoare tacute ale Pamantului printre stele.
Una dintre descoperiri este uriasa "heliosfera" a sistemului solar, un fel de balon din plasma solara si campuri magnetice, care depaseste orbita lui Pluto. Toate planetele, asteroizi si forme de viata, care apartin sistemului nostru solar se afla in interiorul acestei heliosfere.
Cele doua sonde se presupune ca s-ar afla la ora actuala la marginea exterioara a heliosferei, un spatiu numit "heliosheath", iar cercetatorii inca nu stiu exact cat mai au de parcurs pana cand vor iesi in spatiul interstelar, din afara heliosferei. Totusi, potrivit estimarilor, heliosheath are aproximativ 5-6 miliarde kilometri grosime, ceea ce ar insemna ca in circa cinci ani acestea vor intra in spatiul interstelar.
Sondele Voyager au suficiente resurse pentru continuarea calatoriei, cel putin pana in 2020, acestea folosind plutoniu ca sursa de energie. Dupa aceasta data, sondele vor deveni ambasadoare tacute ale Pamantului printre stele.
"... sondele Voyager vor vorbi despre noi"
3/3
Sondele Voyager sunt echipate cu cate un disc din aliaj de aur si cupru cu inregistrari. Acestea contin 118 fotografii de pe Pamant, 90 de minute de muzica, o serie de zgomote intitulate "Sunete de pe Pamant", saluturi in 55 de limbi umane si sunetele folosite de balene pentru a comunica intre ele, undele cerebrale ale unei femei indragostite si salutul secretarului general al ONU.
Toate aceste imagini si sunete au fost pregatite pentru sondele Voyager de catre Carl Sagan si echipa sa cu scopul de a fi un mesaj pentru posibile civilizatii extraterestre intalnite in calatoria lor.
Un text scris de Carl Sagan si inregistrat ca introducere spune: "Un miliard de ani de acum incolo, cand totul pe Pamant va fi praf si cenusa, atunci cand pozitia continentelor va fi cu mult schimbata, iar specia noastra va fi inimaginabil schimbata sau pur si simplu disparuta, sondele Voyager vor vorbi despre noi".
Toate aceste imagini si sunete au fost pregatite pentru sondele Voyager de catre Carl Sagan si echipa sa cu scopul de a fi un mesaj pentru posibile civilizatii extraterestre intalnite in calatoria lor.
Un text scris de Carl Sagan si inregistrat ca introducere spune: "Un miliard de ani de acum incolo, cand totul pe Pamant va fi praf si cenusa, atunci cand pozitia continentelor va fi cu mult schimbata, iar specia noastra va fi inimaginabil schimbata sau pur si simplu disparuta, sondele Voyager vor vorbi despre noi".
