Oamenii de stiinta de la NASA au descoperit un al doilea lant muntos cu dimensiuni impresionante pe suprafata inghetata a lui Pluto, cu ajutorul datelor transmise de sonda spatiala New Horizons, dar si cel mai mic satelit natural al acestei planete pitice, informeaza dailymail.co.uk.

Noul lant muntos a fost descoperit in emisfera sudica, la vest fata de regiunea cel mai bine cunoscuta de pe Pluto, o zona in forma de inima care se va numi "Regiunea Tombaugh", dupa Clyde Tombaugh, astronomul care a descoperit planeta Pluto in 1930. Potrivit cercetatorilor de la NASA, cele mai inalte piscuri din acest lant muntos au altitudini cuprinse intre 1 si 1,5 kilometri - la fel ca Muntii Apalasi din Statele Unite.

Primul lant muntos descoperit de New Horizons pe Pluto, pe 15 iulie, a primit denumirea Norgay Montes si are o inaltime comparabila cu cele din Muntii Stancosi din Canada. Noul lant montan se afla la vest fata de Campia Sputnik - o zona plata si inghetata din jurul primului lant muntos descoperit de New Horizons -, la o distanta de 110 kilometri fata de Norgay Montes.

Noile imagini arata o topografie remarcabil de bine definita, alaturi de limita vestica a Regiunii Tombaugh. "Exista o diferenta pronuntata de textura intre campia tanara si inghetata din est si terenul negru, puternic presarat cu cratere din vest", a spus Jeff Moore, directorului departamentului de Geologie, Geofizica si Imagistica (GGI) din cadrul misiunii sondei New Horizons.

In timp ce Campia Sputnik este o regiune tanara din punct de vedere geologic - probabil are o varsta mai mica de 100 milioane de ani -, regiunea mai intunecata dateaza probabil din urma cu cateva miliarde de ani. De asemenea, profesorul Jeff Moore spune ca acel material de culoare deschisa, asemanator sedimentelor, pare sa umple cratere mai vechi.

Citeste si:
VIDEO NASA a publicat momentul coborârii roverului Perseverance pe...
VIDEO NASA a publicat primele...

Cea mai recenta imagine de pe Pluto a fost realizata de Long Range Reconnaissance Imager (LORRI), pe 14 iulie, de la o distanta de 77.000 de kilometri. Imaginea a fost trimisa pe Terra pe 20 iulie.

Cercetatorii de la NASA au dat publicitatii si o fotografie cu cei mai mici sateliti naturali ai lui Pluto, Hydra, un corp ceresc cu o forma neregulata, a carui lungime este de 55 de kilometri, si Nix, care are o lungime estimata de 42 kilometri si o latime de 36 kilometri.

Nix si Hydra - al doilea, respectiv al treilea dintre satelitii naturali ai lui Pluto descoperiti pana in prezent - au dimensiuni apropiate, dar asemanarile se opresc aici. Desi suprafata totala a lui Nix este gri, satelitul contine si o mica zona, bine evidentiata in imagini, de culoare rosie. Savantii cred ca acea zona corespunde unui crater.

Pe de alta parte, cea mai clara imagine de pe Hydra transmisa de New Horizons prezinta un relief cu o forma neregulata care seamana cu aceea a statului american Michigan. Imagini clare cu alti doi sateliti ai lui Pluto descoperiti recent, Styx si Kerberos, ar trebui sa ajunga pe Terra cel mai tarziu la jumatatea lunii octombrie. Saptamana trecuta, NASA a dat publicitatii si imagini clare cu Charon, cel mai mare dintre satelitii naturali ai lui Pluto.

Citeste si:
STUDIU Noi gene care influențează tendința de a fi stângaci sau...
Oamenii de știință au...

Sonda New Horizons a realizat peste 1.200 de fotografii cu planeta pitica si satelitii ei naturali. Sonda americana va transmite treptat toate datele colectate pe 14 iulie in timpul survolarii planetei Pluto in urmatoarele 16 luni.

Planeta pitica Pluto este situata in Centura Kuiper, o aglomerare vasta de fragmente de corpuri ceresti aflate dincolo de orbita planetei Neptun. "Sonda se afla acum la 3,5 milioane de kilometri de Pluto (a trecut cel mai aproape la 12.400 de kilometri, n.r.) si functioneaza conform previziunilor", a precizat Alan Stern, principalul coordonator al misiunii. Savantul american a estimat ca sonda a trimis deocamdata pe Terra doar 2% din totalul datelor colectate la inceputul acestei saptamani.

Sonda New Horizons, lansata de NASA in 2006, este destinata cercetarii planetei pitice Pluto, dar si corpurilor spatiale din Centura Kuiper, intr-o misiune fara precedent.

New Horizons a petrecut peste opt ore pe orbita lui Pluto dupa trecerea momentului in care s-a aflat la cea mai mica distanta de planeta pitica, pentru o serie de experimente stiintifice ce au vizat studierea atmosferei acesteia si realizarea de fotografii pe timp de noapte, folosind doar lumina reflectata de Charon, cel mai mare dintre satelitii sai naturali.

Citeste si:
Primul satelit 6G din lume, lansat în spațiu de chinezi
Primul satelit 6G din lume,...

Primul semnal radio transmis de New Horizons a avut nevoie de patru ore si jumatate pentru a ajunge pe Terra, calatorind cu viteza luminii si parcurgand distanta de 4,88 miliarde de kilometri dintre Pluto si planeta noastra.

Pluto parcurge o rotatie completa in jurul Soarelui in 248 de ani, iar traiectoria sa este atat de neregulata incat produce modificari radicale de la un anotimp la altul.

Va fi nevoie de 16 luni pentru ca New Horizons sa transmita pe Terra toate datele si imaginile pe care le-a stocat la bordul sau in timpul apropierii sale de Pluto. La finalul acestui interval, sonda americana se va afla si mai departe de Terra, continuandu-si calatoria in Centura Kuiper, si ar putea sa primeasca o noua misiune - aceea de a studia unul dintre "verisorii" lui Pluto.

"Intalnirea" dintre New Horizons si Pluto a completat misiunea de explorare a celor "noua planete clasice" din Sistemul Solar: odata cu survolarea lui Pluto, toate cele noua corpuri ceresti vor fi fost explorate cel putin o data de o sonda spatiala.

De la trecerea sondei Voyager 2 pe langa Neptun la sfarsitul anilor 1980, nicio planeta (clasica, pitica) nu a fost explorata de la o distanta atat de mica, asa cum o face sonda New Horizons.

Pana de curand, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul spatial Hubble. Insa acestea reprezentau o simpla succesiune de puncte, difuze, din care specialistii reuseau cu greu sa extraga date stiintifice valoroase, scrie MEDIAFAX.

Incepand din luna mai, acest lucru s-a schimbat, deoarece New Horizons s-a apropiat tot mai mult de Pluto si a inceput sa trimita spre Terra o serie de fotografii care au rezolutii considerabil mai bune decat cele ale imaginilor transmise de Hubble. Imaginile trasmise in ultimele zile de sonda arata ca Pluto are o culoare naturala brun-rosiatica, generata de molecule de hidrocarburi care se formeaza in urma interactiunii metanului cu razele cosmice si cu particulele solare din atmosfera, dupa cum au explicat specialistii.

De asemenea, recentele date obtinute de specialisti indica faptul ca Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentand 18,5% din cel al Pamantului, iar satelitul sau Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei.

Pluto se afla in Centura Kuiper, o regiune de mini-planete si alte corpuri inghetate care orbiteaza Soarele dincolo de Neptun si despre care se crede ca sunt ramasite ale procesului de formare a Sistemului Solar, in urma cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

De la descoperirea ei, in 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a ramas un mister pentru savanti, care se chinuie sa explice de ce o planeta cu o raza atat de mica ar putea exista dincolo de lumile uriase ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.

In 1992, astronomii au descoperit ca Pluto, situata la o distanta de Soare de 40 de ori mai mare decat cea dintre Terra si astru, nu era singura in departarile Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomica Internationala (International Astronomical Union) a decis sa reevalueze definitia unei "planete".

In 2006, cu New Horizons deja lansata, Pluto si-a pierdut titlul de a noua planeta a Sistemului Solar, fiind clasata in categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite in Centura Kuiper.

Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similara centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta si cuprinzand mult mai multe corpuri spatiale, formate din diferite tipuri de gheata. Centura Kuiper a fost denumita dupa Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis si demonstrat existenta acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

In afara de New Horizons, astronomii conteaza in anii viitori si pe sistemul de imagistica in infrarosu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spatial James Webb - deocamdata programat pentru lansare in 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetari si mai detaliate, precum compozitia chimica de la suprafata lui Pluto si a satelitilor sai, dar si de la suprafata numerosilor asteroizi care se afla in Centura Kuiper.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.