Recent, seriviciile secrete MI5 au facut publice o serie de documente si fotografii care dau prilejul publicului sa descopere cateva din aspectele vietii unui spion, aspecte care l-au inspirat pe creatorul lui James Bond - Ian Fleming, de la stilouri care explodeaza pana la oameni-torpila, relateaza BBC online. De-a lungul timpului, multa lume s-a intrebat daca viata personajului James Bond are la baza informatii reale sau sunt numai produsul imaginatiei bogate a scriitorului. Ian Fleming a lucrat in timpul celui de-al doilea razboi mondial la serviciul de informatii al Marinei, iar biografii acestuia sustin ca aceasta experienta l-a ajutat in crearea Agentului 007 si a aventurilor sale.

Acum, MI5 a declasificat o serie de documente care merg mult mai departe decat personajul Bond, facand publice acte care vorbesc despre istoria reala a spionilor si a agentilor secreti. Documentele care se afla in Arhivele Nationale vorbesc despre un razboi secret de aparare al Gibraltarului. Un razboi al "jucatorilor" exceptionali, al agentelor "femei fatale" si ale stilourilor explozive. Mai mult decat atat, aceste marturii scrise vorbesc despre planul italienilor de a utiliza oameni-torpile, istorie care l-a inspirat pe Fleming sa scrie "Thunderball" - transformat intr-unul dintre primele filme cu James Bond.

Razboiul secret

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Spania lui Franco era oficial neutra - desi cu greu se putea numi o prietena a aliatilor. Si, multumita unui dezacord de proportii epice intre Franco si Hitler, surprinzator, Gibraltarul a fost ferit de atacuri directe. Insa, din cauza faptului ca atat germanii, cat si spaniolii si italienii aveau interese in zona, s-a declansat un razboi secret al spionajului, sabotajelor si actelor de contrabanda.

De partea britanicilor, lupta Departamentul serviciului de securitate, condus de David Scherr. Istoria sa personala, declasificata dupa 60 de ani, ofera astazi informatii fascinante despre actele de spionaj ale vremii.

Atunci, Gibraltarul misuna de spioni si informatori, ceea ce stia si echipa lui Sherr. Aceasta mentioneaza ca desi pastrau controlul asupra germanilor si spaniolilor (au reusit anihilarea a 70 de atacuri in patru ani), italienii erau greu de prins si invins. Arma secreta a italienilor era echipa de scafandri Tenth Flotilla MAS, care au reusit sa loveasca 14 vase comerciale in numai trei ani.

Italienii au creat torpile speciale care puteau fi pilotate de scafandri pana la tinta: "metoda normala de apropiere era sa mearga la suprafata pana aproape de tinta, dupa care sa se scufunde. Cand ajungeau la vaporul respectiv, scafandrii lasau focoasele torpilelor la carena, dupa care se retrageau", a declarat Sherr. Si, intr-un stil identic cu cel al lui James Bond, dupa ce ieseau la mal, scafandrii isi dadeau costumele jos si le ingropau in nisip, urmand sa se intoarca si sa le ia atunci cand erau in siguranta.

Siguri de reusita, italienii chiar au creat un vas de 5000 de tone, Olterra, adaptat sa poata "livra discret" astfel de oameni-torpila, cu trape menite sa lanseze aceste arme.

Potrivit biografului lui Fleming, Andrew Lycett, scriitorul a fost atat de inspirat de aceasta idee, incat a utilizat-o in filmul Thunderball din 1965.

Prima femeie gen James Bond

Unul dintre cei mai eficienti agenti dubli ai britanicilor a fost o femeie (care l-a si inspirat de altfel pe Fleming in crearea unui astfel de personaj feminin). Numele sau de cod era "regina inimilor", iar David Scherr a descris prima lor intalnire: "era o femeie de 30 de ani, manierata, atractiva insa fara sa fie tipatoare, seducatoare. S-a asezat in fata mea, si-a incrucisat picioarele (asezandu-si fusta in asa fel incat sa o avantajeze) a tras un fum din tigareta, dupa care m-a intrebat cine sunt". Regina inimilor a fost cea care a dus la deconspirarea "armei secrete" a italienilor, care urmau sa dea o grea lovitura marinei regale.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.