Noua editie a festivalului fimului de la Cannes aduce din nou stralucire Romaniei. Sa fie aceasta o noua editie a regizorilor romani?, se intreaba cineastii si cinefilii innebuniti de-a dreptul din cauza filmului romanesc.
Eram putini dezamagiti pentru ca in Competitia oficiala, cursa pentru marele premiu Palme d’Or, nu a fost inclus niciun film romanesc. In competitia Un Certain Regard, al doilea premiu mult-ravnit la Cannes, doi regizori romani fac valva.

“Romanii astia nu pot sa faca un film prost. E de parca ar fi un lucru ilegal la ei in tara. Sau poate ca au filmul in ADN”, scria jurnalistul Steven Zeitchik, pentru celebra publicatie LA Times, tocmai cand portile festivalului nici nu se deschisesera bine. Era in a doua zi a festivalului, dupa vizionarea filmului “Marti, dupa Craciun” de Radu Muntean. Ovatiile au continuat si dupa proiectia filmului “Aurora” de Cristi Puiu (14 mai), unde regizorul este si actor in rolul principal.

Dupa vizionarea mai multor filme europene recente, impresia ca romanii au intr-adevar ceva special este indubitabila. Este clar ca cinematografia romaneasca reseteaza gandirea filmografica. Sunt toti ramasi perplecsi. Nu e prea mult spus. Jurnalistul de la LA Times a folosit o expresie specifica limbii engleze dar care s-ar reformula cam asa: “Romanii ne fac sa exclamam: La naiba!”. Este memorabil si discursul regizorului sloven Vladimír Balko, pe scena Festivalului Filmului European desfasurat la Bucuresti (5-16 mai). Slovenul a marturisit ca s-a plimbat 8 ore prin Bucuresti pentru a incerca sa afle ce ii inspira pe regizorii romani si ce face ca filmul romanesc sa fie atat de special, de bun. E de parca ar exista o reteta secreta pe care ceilalti cineasti se straduiesc obsesiv sa o gaseasca.

Strainii au ramas marcati dupa “Moartea domnului Lazarescu”, de Cristi Puiu care a castigat Un Certain Regard in 2006, a urmat isteria creata de filmul lui Cristi Mungiu “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” care a luat Palme d’Or-ul in 2007, a continuat cu un nou Palme d’Or, de data aceasta pentru scurt-metrajul “Megatron” al lui Marian Crisan in 2008, si apoi Un Certain Regard, anul trecut, pentru “Politist, adjectiv” semnat de Corneliu Porumboiu. Romanii domina, fara indoiala festivalul de pe Croiseta. [Regizori romani, in competitia pentru laurii de la Cannes]

Trebuie sa ne mandrim cu aceste superlative care par aproape de domeniul fantasticului. Dar este real, se vorbeste in termini elogiosi despre cinematografia romaneasca. Este emotionant.

“Anul asta s-ar putea sa fie si mai si pentru romani”, nota jurnalistul Steven Zeitchik pentru LA Times, in cronica sa pentru filmul lui Radu Munteanu, “Marti, dupa Craiun”. “Aproape ca am explodat la filmul asta. Pelicula lui Munteanu, o drama a infidelitatii, este o creatie remarcabila. Este o portretizare convingatoare si subtila a vietii moderne si a casatoriei. Ar parea destul de ordinar pentru standardele filmelor de arta, insa daca un geniu al cinematografiei reia o poveste pe care avem impresia ca am mai auzit-o, atunci totul se improspateaza. Nu e deloc genul acela melodramatic pe care il vedem in filmele americane, este pur si simplu absorbitor, o poveste spusa autentic cu un stil de regie stilizat dar in nici un caz perturbator si cu niste performante actoricesti innebunitor de bune”.

Citeste si:
Hotelul Carlton din Cannes își scoate la licitație mobilierul!
Hotelul Carlton din Cannes...

Citeste articolul integral pe Garbo.ro.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.