Comitetul ONU pentru Schimbări Climatice, IPCC, a publicat un extras dintr-un raport amplu dedicat încălzirii globale și efectele acestui fenomen asupra omenirii.

Savanții ONU, despre încălzirea globală. Cât timp mai avem până la punctul critic de temperatură.


  • Temperaturile globale vor atinge creșterea critică de 1,5 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale (anii 1850 – 1900) până în 2040 în toate scenariile de reducere a emisiilor. Astfel, pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade;


  • Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice


  • Arctica va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate;


  • La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență „fără precedent” în evidențele istorice;

    Retail jobs

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


  • Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971


  • Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.


  • Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni. - se arată în raport.

  • Citeste si:
    Avertisment ONU: Afganistan riscă să se scufunde în sărăcie
    Avertisment ONU: Afganistan...

Temperatura globală a suprafeței planetei a crescut în perioada 2011 - 2020 cu 1,09 grade Celsius față de temperatura din intervalul 1850 - 1900. Rata recentă a majorării nivelului mărilor aproape s-a triplat comparativ cu perioada 1901 - 1971. Documentul mai arată că extremele termice, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense din anii 1950, în vreme ce evenimentele reci s-au rărit și au devenit și mai „prietenoase”.

Autorii raportului spun că efectul dăunător al activității umane asupra climei este, de fapt, o stare. Experții trag speranță că o reducere accentuată a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea stabiliza temperaturile în creștere.

„2020 a fost un an fără precedent pentru oameni și planetă: o pandemie globală la scară nemaivăzut de mai bine de un secol, cele mai ridicate temperaturi la nivel global global și cea mai mare concentrație de dioxid de carbon în atmosfera noastră. În timp ce mulți își vor aminti cel mai puternic 2020 pentru modul în care a afectat pandemia COVID-19 în lume (…), 2020 a fost, de asemenea, un an extrem din punct de vedere al climei, cu multe schimbări climatice, alimentate de schimbările climatice antropice, care afectează viețile, distrugând mijloacele de trai. (…) Acest raport demonstrează impactul încălzirii globale atât asupra ecosistemelor planetei, cât și asupra și indivizilor și a comunităților, prin furtuni, inundații, valuri de căldură, secete și incendii de mari proporții. Știm ce trebuie să fie făcut pentru a reduce emisiile”, a explicat Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Pronostic

Până în anul 2025 există probabilitatea de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială, este notat în raportul întocmit de Organizația Meteorologică Mondială (WMO). Este primul prag critic de temperatură stabilit în urma Acordului de la Paris, din 2015, care vizează menținerea încălzirii globale sub nivelul de +2 grade Celsius. Șansele ca pragul acesta să fie atins în următorii 4 ani s-au dublat, după ce în urmă cu 10 ani această probabilitate era de 20%.

Citeste si:
O posibilă nouă variantă de COVID, denumită „Mu”, monitorizată de OMS
O posibilă nouă variantă de...


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio, apoi a intrat „în pâine”, cu un program full-time, la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. De atunci și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 11 August 2021 - 06 : 08

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

{* *}

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.