Cel mai vechi ADN de Homo sapiens, secventiat de cercetatori

Coordonat de paleogeneticianul Svante Pääbo, un pionier in ADN-ul stravechi, acest studiu a permis oamenilor de stiinta sa precizeze perioada in care omul de Neanderthal si omul modern s-au incrucisat. Studiul, publicat in revista Nature, furnizeaza de asemenea noi informatii despre istoria inceputurilor omului modern in afara Africii. Specia noastra a aparut in Africa in urma cu aproximativ 200.000 de ani.

Numele lui Svante Pääbo a fost citat in ultimii doi ani pe lista posibililor laureati ai premiului Nobel, pentru lucrarile sale despre ADN-ul omului de Neanderthal.

Paleogeneticianul suedez, directorul departamentului de antropologie genetica de la Institutul Max Planck din Leipzig (Germania), a aratat ca o mica parte din genomul omului modern provine de la omul de Neanderthal, cei mai apropiati verisori ai lui Homo sapiens, care au aparut in urma cu circa 400.000 de ani si au disparut acum 30.000 de ani. Noul studiu a fost realizat pe materialul genetic prelevat din partea mediana "relativ completa" a unui femur stang care a apartinut unui individ de sex masculin. Osul a fost descoperit din intamplare, in 2008, pe malul raului Irtis, in apropiere de Ust-Isim, in Siberia Occidentala. Procedura de datare cu carbon 14 i-a atribuit varsta de 45.000 de ani.

De asemenea, analizele au permis stabilirea faptului ca o parte importanta din aportul sau nutritional in proteine provenea din alimente acvatice, probabil din pesti de apa dulce. Secventierea genomului individului din Ust-Isim arata ca acesta facea parte dintr-o populatie apropiata de stramosii omului modern non-africani.

Genomul sau contine un procentaj de gene provenind de la omul de Neanderthal usor mai mare decat procentajul existent la omul modern de astazi: circa 2,3% (fata de 1,7-2,1% pentru populatiile actuale din Asia de Est si 1,6-1,8% pentru europeni).

Insa genomul sau contine segmente de ADN neanderthalian care sunt in medie de trei ori mai lungi decat cele din genomul omului contemporan. Acest fapt arata ca incrucisarile dintre omul de Neanderthal si Homo sapiens ar fi avut loc cu doar 232-430 de generatii inainte de perioada in care a trait individul din Ust-Isim.

Citeste si:

VIDEO Un avion militar rusesc s-a prăbușit peste mai multe case din...

Pana de curand, oamenii de stiinta considerau ca transferul genetic dintre omul de Neanderthal si omul modern s-au produs in urma cu 37.000-86.000 de ani, probabil atunci cand primii Homo sapiens au parasit Africa si s-au intalnit cu oamenii de Neanderthal in Orientul Apropiat, inainte de a se raspandi in Eurasia, scrie MEDIAFAX.

Noile date genetice furnizate de individul din Ust-Isim au permis restrangerea acestui interval, intrucat ele demonstreaza ca acele incrucisari s-au produs deja in urma cu 45.000 de ani. Potrivit lungimilor segmentelor de ADN neanderthalian prezente in genomul acelui individ, incrucisarile respective s-ar fi produs cu 7.000-13.000 de ani inainte de nasterea sa.

"Estimam ca incrucisarile dintre stramosii individului din Ust-Isim si neanderthalieni s-au produs in urma cu aproximativ 50.000-60.000 de ani", au precizat autorii studiului. Acest interval corespunde cu perioada majora de expansiune a omului modern in afara Africii si a Orientului Mijlociu. Laboratorul lui Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Leipzig este renumit pentru studiile sale efectuate asupra ADN-urilor stravechi, chiar daca acestea sunt puternic deteriorate.

Citeste si:

Mihai Sora: Ultima data, am spus ca mi-as dori un premier din...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe