FMI si BM recomanda Romaniei precautie in privinta crizei, politicienii locali, in schimb, promit cate-n luna si-n stele in preajma alegerilor. Exista oare o cale de mijloc, sau Romania e prinsa intre ciocan si nicovala?

Criza financiara si recesiunea bat la usa, iar partidele politice se intrec in promisiuni, care mai de care, in goana de voturi pana la alegerile pentru Parlament.

Cea mai frumoasa dintre promisiunile politicienilor este chiar a Premierului Tariceanu - cel mai vehement "dusman" al legii 50% (legea salarizarii profesorilor), care promite acum zambitor ca pana in 2012 va dubla salariile din intreaga economie. Este oare posibil asa ceva?

Orice economist cu minte, si premierul desi nu are studii in domeniu, are experienta de munca care sa-l faca sa inteleaga dinainte, ca dupa o recesiune, economia abia ce se stabilizeaza si in foarte mica masura promisiunea sa este una valida. Pe de alta parte trebuie vazut la ce fel de salarii se refera, pentru ca daca e vorba de salariile nominale (cele din care nu se scade inflatia) da, promisiunea sa este posibila. Daca ne referim insa la salariile reale (cat poti efectiv sa cumperi cu un salariu la preturile de pe piata), promisiunea premierului pare deja o himera, mai ales ca sansele ca inflatia sa creasca sunt mari, daca politicile economice nu vor fi folosite cu grija.

Daca politicianul Tariceanu promite cate-n luna si in stele pentru voturile alegatorilor, economistul Tariceanu, avertizeaza ca Romania trebuie sa isi reduca cheltuielile, sa reformeze sectorul public si sa se asigure ca politicile sunt implementate eficient, in caz contrar existand riscul destabilizarii economiei.

Unii economsti merg chiar mai departe si spun ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Ungariei si Ucrainei si sa ceara, preventiv, ajutorul Fondului Monetar International, pentru a reda increderea investitorilor, potrivit NewsIn.

Insa nici Guvernul nici partidele de opozitie nu au facut din prudenta fiscala principala prioritate, ba mai mult toate partidele resping criticile straine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate. Mai mult decat atat, Guvernul risca sa nu isi poata asuma meritul pentru cresterea economica mare de anul acesta, cea mai ridicata din UE.

"Peisajul politic actual al Romaniei are toate ingredientele unui cocteil Molotov, distructiv pentru reforme"
, a comentat analistul politic Emil Hurezeanu. "Avem batalii pe toate fronturile: intre presedinte si Guvern, intre sindicate si Guvern, intre Guvern si Parlament".

Majoritatea romanilor nu au simtit inca impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atat mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscala, despre care tot vorbesc analistii economici. Prabusirea leului, dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost atenuata de interventia bancii centrale, iar scaderea cu aproape 75% inregistrata anul acesta de actiunile lichide a afectat un procent mic din populatie. Iar daca numarul locurilor de munca va scadea anul viitor pe masura ce scaderea cererii va afecta vanzarile, pentru moment somajul este de doar 4%.

Insa pe zi ce trece tot mai multe disponibilizari sunt anuntate, iar criza isi face loc, incet dar sigur, in vietile romanilor. Pentru moment anunturile de concedieri sau sistari de productie vin de la firmele mici si medii, la anul insa, asteptam colosii, dupa modelul bancilor din State. Daca anul trecut aproximativ una-doua banci mici dadeau faliment in fiecare saptamana, in 2008 gigantii institutiilor financiare americane au inceput pe rand fie sa ceara ajutorul, fie sa-si anunte falimentul.

"Nu o sa spun ca romanii nu isi vor mai cumpara porc de Craciun pentru ca Lehman a dat faliment. Dar anul viitor s-ar putea sa asistam la ceva mai multe probleme"
, a comentat Ovidiu Fer, reprezentant Wood & Company.

Romania este cea mai saraca tara din UE, dupa Bulgaria, dar nivelul de trai creste rapid datorita cresterii economice, favorizata de consum, importurile de tehnologie si investitiile in constructii. Primul semn de intrebare a aparut saptamana trecuta, cand Standard &Poor's a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta si a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria "investment grade". Alte agentii de rating nu au urmat exemplul S&P, Moody's Investors Service apreciind ca acest lucru ar fi o greseala, partial pentru ca Romania are o datorie publica mica.

Tariceanu a incercat sa limiteze cheltuielile preelectorale obligand Parlamentul sa amane marirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp dupa coborarea ratingului Romaniei, premierul a declarat ca asemenea cresteri salariale sunt periculoase intr-o perioada de tulburari financiare mondiale. "Imaginati-va ca economia globala este Titanicul care s-a lovit de iceberg. Si unii au inceput, la etajele inferioare, sa fie cu apa pana aici, iar sus, la etajele doi-trei, canta muzica. Si aia la care canta muzica sunt aici, prin Romania, si nu au auzit ca Titanicul s-a lovit de un iceberg!".

Totusi, partidul sau a continuat sa promita salarii mai mari pentru anul viitor, in contextul in care sindicatele au amenintat cu greve masive.

Spre deosebire de 2004, cand campania electorala s-a concentrat pe coruptie, anul acesta pensiile si salariile sunt principala tema de dezbatere, in special in contextul in care Partidul Social Democrat se straduieste sa se refaca dupa scandalurile de coruptie, informeaza NewsIn. Partidele promit salarii mai mari, subventii pentru studenti si copii si reduceri de taxe. De parca ar ghici ca urmeaza criza, si ca pe timp de recesiune, populatia va avea nevoie de fix ceea ce nu este rational economic ca ei sa promita ca vor da.

Si mai ingrijoratoare sunt indiciile ca alegerile vor fi urmate de indelungate negocieri pentru formarea unei coalitii. Sondajele arata ca Partidul Democrat-Liberal (PD-L) si PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, in timp ce liberalii lui Tariceanu se situeaza sub 20%. Principalele doua scenarii considerate probabile, o coalitie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergentelor.

Unii analisti spun ca cea mai buna sansa a Romaniei pentru reforme ar fi refacerea coalitiei celor doua partide care au obtinut puterea in 2004. PNL si PD-L vor sa mentina taxele la nivelurile actuale si sa introduca unele masuri de austeritate fiscala, dar o veche rivalitate intre Tariceanu si presedintele Basescu a dus la destramarea coalitiei in 2007.

"Romania nu este suficient de modesta in conditiile mondiale actuale", a comentat un reprezentant Commerzbank. "Cu cat trece timpul, cu atat mai mult isi reduc credibilitatea".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.