1 martie, ziua in care natura renaste: 10 obiceiuri si superstitii de Martisor

Martisorul se poarta pana cand se arata semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie este aruncat in directia de unde vin pasarile calatoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele". In unele regiuni, martisorul se poarta atat cat dureaza zilele Babelor sau pana la Florii, cand se scoate si se agata de crengile unui copac. Se crede ca daca pomul va rodi, omul va avea noroc. Daca in satele transilvanene, martisorul se agata si la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea regeneratoare care se crede ca ar fi stimulata prin insasi "culoarea vietii", in Dobrogea, Martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie mare si inaripat, scrie Agerpres.

Pe data de 1 martie fiecare persoana isi alege o zi, adica o "baba", care va arata cum va fi viata lor in acel an: luminoasa, noroasa sau posomorata. Conform superstitiilor, se spune ca daca vremea este rea in aceste zile ale Babelor, inseamna ca Baba Dochia isi scutura cojoacele.

In mentalul colectiv s-a incetatenit ideea potrivit careia daca in Martisor nu se poate semana ovazul din cauza ploilor, nici toamna nu se va putea semana graul de ploi multe sau daca va canta cucul in martie, anul va fi bogat.

De regula, femeile si fetele primesc martisoare, iar impreuna cu acesta se ofera adesea si flori timpurii de primavara. Acesta este daruit oamenilor dragi pentru ca aduce noroc. De asemenea, se spune ca atunci cand oferi un martisor cu inima curata unei persoane pe care o apreciezi si la care tii cu adevarat, indupleci soarele sa-ti ofere sanatate, veselie, pofta de viata si iubire. In plus, gestul barbatilor de a oferi martisoare femeilor, este perceput ca un indemn la armonie, uniune si buna intelegere.

In zilele noastre, pentru a marca venirea primaverii, oamenii obisnuiesc sa trimita mesaje celor dragi. Cateva dintre acestea ar fi:

• "Un buchet de ganduri bune, un amalgam de sentimente frumoase si o grămada de îmbrătisari… special pentru tine! La multi ani de 1 Martie!"

• "Anotimpurile vin si trec, dar fiecare om pastreaza in sufletul sau un anotimp. Incearca sa pastrezi primavara!"

• "Puritatea si candoarea acestei primaveri sa-ti inspire simfonia bucuriei si fericirii!"

• "Primavara sa iti aduca un martisor de sanatate, un ghiocel de noroc, o raza de fericire, un nor de iubire si un soare stralucitor asemeni sufletului tau".

• "Fie ca primavara ce bate la usa sa iti invaluie diminetile cu parfum de lacramioare. La multi ani de martisor!". Vezi mai multe mesaje de 1 martie. Urari inspirate pentru cei dragi la inceput de primavara

In functie de regiuni, exista cateva traditii care se disting. De exemplu, in Banat, fetele necasatorite obisnuiesc sa sa se spele cu apa adunata de pe frunzele fragilor din padure in cazul in care isi doresc sa se casatoreasca in anul respectiv. Potrivit unei alte traditii, din zona Bihorului de aceasta data, fetele se spala cu apa de ploaie pentru a ramane sanatoase si frumoase.

Pe 1 martie gospodinele pot gati, insa nu ar fi bine ca ele sa dea cu matura sau sa spele, pentru a nu aduce inapoi gerul Babei Dochia si pentru a nu da norocul afara din casa, conform huff.ro. In egala masura, nu ar fi bine sa existe nici certuri in aceasta zi, existand riscul sa se iste apoi dispute pana la venirea toamnei.

Se spune ca ar fi bine sa se consume vin rosu de 1 martie, pentru a avea un an plin de prosperitate.

Generalizat astazi la sate si orase, martisorul este confectionat din doua fire colorate alb si rosu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept sau legat la mana, timp de mai multe zile. Traditia martisorului este o mostenire romaneasca veche, iar martisorul isi are originea in credintele si practicile agrare. In Romania, cele mai vechi dovezi ale sarbatorii traditionale de martisor au fost gasite de arheologi la Schela Cladovei, in Mehedinti fiind vorba despre pietre de rau cu urme de vopsea alba si rosie, culorile a caror impletire simbolizeaza geneza si regenerarea vietii. Pe vremea dacilor simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii, insirate pe o ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, simboliza viata, deci femeia, iar culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, era specifica intelepciunii barbatului. Snurul martisorului reprezinta, prin urmare, impletirea armonioasa a celor doua parti. Potrivit altor surse, martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate pana cand infloreau copacii, apoi erau atarnate de crengile acestora.

Unele legende populare identificate de etnologi ca fiind de filiera geto-daca spun ca firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte, acestea se refera si la zilele Dochiei, cele noua Babe si obiceiurile legate de acestea. Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea anului agrar, asemeni Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere. Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme, snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, simbolizand intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul, snurul schimbandu-si culorile din negru cu alb in rosu cu alb. Snurul era facut de femei, fiind purtat fie la piept fie legat la mana copiilor. Insa nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii si adultii. Mai mult, era legat si la coarnele vitelor din gospodarie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui, iar martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.