Cele mai daunatoare obiceiuri pentru dintii si maxilarele copiilor

Din cauza unor obstructii respiratorii isi poate face aparitia inlocuirea respiratiei nazale, normale, cu respiratia pe gura. Cea din urma are numeroase consecinte negative pentru cel mic, printre care cresterea riscului de carie deoarece gura se usuca si dintii nu mai sunt protejati de substantele benefice din saliva, cresterea riscului de infectii respiratorii deoarece aerul rece ajunge direct la amigdale si plamani, oxigenarea deficitara a intregului organism cu efecte asupra capacitatii de concentrare, atentiei si memoriei, deformarea maxilarelor si impingerea dintilor in fata, datorita presiunii exercitate de obraji.

Intalnit la unii copii in timpul concentrarii asupra altor activitati, acest obicei poate produce nu numai tocirea dintilor, dar si introducerea unor bacterii daunatoare in gura si, de aici, in intregul organism. Reducerea presiunii exercitate de mediu, mai ales scolar, poate ajuta copilul sa renunte la acest mod de exprimare a stresului.

Roaderea creionului sau a pixului poate produce modificarea asimetrica a pozitiei unor dinti, ranirea gingiei acestora si, la fel, introducere bacteriilor daunatoare in gura.

Bruxismul (scrasnirea dintilor) este un obicei intalnit din ce in ce mai frecvent si la copii, fiind o manifestare involuntara a stresului. Aceasta apare in general noaptea si produce tocirea smaltului dentar, care are o grosime si rezistenta mai mici decat la adult.

Parintele impreuna cu medicul dentist sau specialistul ortodont pot ajuta copilul sa renunte la aceste obiceiuri daunatoare, sa reduca si sa inlature efectele negative ale acestora. La fel de important este si controlul periodic la medicul stomatolog, care ar trebui sa aiba loc cel putin o data la sase luni. In cazul in care acesta prezinta un risc crescut de carii dentare, dentistul poate recomanda vizite mai frecvente.

Sugerea suzetei sau a degetului reprezinta unul dintre cele mai frecvente obiceiuri intalnite la cei mici si poate avea efecte daunatoare asupra dintilor. Daca pana la varsta de 2-3 ani suzeta este considerata inofensiva, dupa aceasta varsta, folosirea ei produce deformarea maxilarului si impingerea incisivilor superiori mai in fata si uneori in sus. Presiunea exercitata de deget este si mai puternica, iar pe langa impingerea maxilarului in fata si ingustarea lui, impiedica si cresterea mandibulei catre interior.

„Copiii care dezvolta unul dintre aceste obiceiuri vor avea un profil facial caracteristic, cu buza si dintii superiori mai proeminenti, iar mandibula insuficient dezvoltata (mai in spate). Consultatia la un medic specialist ortodont trebuie facuta cat mai devreme posibil, pentru gasirea unor metode de inlaturare a acestui obicei si pentru corectarea efectelor acestuia cu ajutorul unui aparat ortodontic”, spune doamna doctor Mihaela Dan, medic specialist ortodontie in cadrul clinicii Orto-Implant Expert, intr-un comunicat de presa remis 9am.ro.

Deglutitia infantila, respectiv inghitirea alimentelor cu limba intre dinti, este foarte daunatoare, deoarece limba este un muschi foarte puternic, care deformeaza dintii, creand intre ei un spatiu vertical numit ocluzie deschisa. In acest caz dintii par mai scurti si isi fac aparitia moficari ale pronuntiei unor sunete.

Stimularea cresterii verticale a osului si dintilor cu ajutorul unui aparat dentar este dificila si trebuie facuta cat mai devreme, deoarece acesta situatie se transmite apoi si la dintii permanenti. Din pacate, la tineri, acest tip de ocluzie deschisa nu poate fi corectata uneori fara o interventie chirugicala de taiere si repozitionare a maxilarului.

Desi unii copii pot parea foarte dragalasi cand vorbesc cu limba intre dintii, acest obicei are asupra dintilor efecte asemanatoare cu deglutia infantila.

„Fonatia (vorbirea) cu interpunerea limbii poate produce aparitia unui spatiu intre incisivii superiori si inferiori. Limba va intra si chiar si in repaus in spatiul vertical dintre dinti, aparand astfel un cerc vicios. Pentru a inlatura acesta problema si efectele va fi necesara cooperarea intre logoped si medicul ortodont”, recomanda doamna doctor Mihaela Dan, specialist ortodontie.