Nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati in UE este de 50%
1/4
Raportul realizat de Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP) arata ca la patru ani dupa adoptarea unor prevederi legislative care sa faciliteze integrarea pe piata muncii a persoanelor cu dizablitati, Romania se situeaza, alaturi de Bulgaria, pe ultimul loc in UE in domeniul angajarii in munca a acestei categorii sociale, informeaza
MEDIAFAX.
"Daca la nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati este de 50 la suta, in Romania doar 4,2 la suta din totalul persoanelor cu dizabilitati aveau un loc de munca la 31 martie 2010. Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilitati, doar 28.826 erau angajate in munca. In domeniul dizabilitatii intelectuale, situatia este catastrofala, mai putin de unu la suta din persoanele cu aceasta dizabilitate avand un loc de munca, adica 977 persoane. Din numarul total de persoane cu dizabilitati angajate in munca, doar trei la suta sunt persoane cu dizabilitate intelectuala si doar cinci la suta cu dizabilitate psihica", se arata in raport.
Legislatia romaneasca, inspirata dupa modele aplicate in Franta si Germania
2/4
Initiatorii mentioneaza ca legislatia romaneasca se inspira dupa un model aplicat in Franta si Germania, acordand facilitati "unitatilor protejate" destinate stimularii angajarii in munca a persoanelor cu dizabilitati, insa in cele 478 de unitati protejate inregistrate la ANPH sunt angajate doar 1.470 persoane cu dizabilitati.
"Din totalul celor 28.826 persoane cu dizabilitati angajate in munca in Romania, doar 1.470 sunt angajate in unitati protejate, adica doar 5,1%. Acolo unde legea acorda cele mai mari facilitati si anume la unitatile protejate lucreaza doar 5% din numarul total al persoanelor cu dizabilitati angajate", se mai arata in raport.
Directorul Fundatiei "Pentru voi", Laila Onu, a declarat, la lansarea raportului, ca din legislatia romaneasca lipseste orice fel de referire la obligativitatea de a angaja persoane cu dizabilitate severa, singura conditie impusa unitatilor protejate fiind de a angaja o treime din numarul total de angajati persoane cu dizabilitati.
"Dupa patru ani de aplicare a legii, rezultatele sunt sub asteptari din cauza reglementarii insuficiente a obligatiilor unitatilor protejate, respectiv a unei corelari intre facilitatile acordate si numarul de persoane cu dizabilitati angajate si gradul lor de dizabilitate. Este evident ca legislatia ar trebui sa prevada facilitati mai mari pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati severe deoarece costurile implicate sunt mult mai mari", a declarat Laila Onu.
Nicio primarie nu a reusit sa angajeze minimul de 4% persoane cu dizabilitati
3/4
Initiatorii raportului au atras atentia ca nicio primarie de municipiu, resedinta de judet sau a unui sector din Municipiul Bucuresti nu a reusit sa angajeze minimul de patru la suta persoane cu dizabilitati, asa cum prevede legea, ponderea persoanelor cu dizabilitati din totalul angajatilor fiind extrem de mica in cazul tuturor autoritatilor locale, primarii, mai ales in: Alexandria, Braila, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare, Sfantu Gheorghe, Tulcea, Vaslui, unde mi exista nicio persoana cu dizabilitati incadrata intr-un loc de munca.
"Municipiul Focsani inregistreaza cea mai mare pondere a persoanelor cu dizabilitati angajate, anume 2,26 la suta insa departe oricum de minimul de 4 la suta statuat in lege. Per total, la nivelul tuturor primariilor municipii resedinta de judet, la care se adauga Primaria Generala a Municipiului Bucuresti si primariile sectoarelor Municipiului Bucuresti, ponderea persoanelor cu dizabilitati angajate este de 0,45 la suta din numarul total de angajati, de aproape noua ori mai putin decat prevede legea ca nivel minim", se mai arata in proiect.
La nivelul autoritatilor centrale, doar 0,28 la suta persoane cu dizabilitati au fost incadrate intr-un loc de munca, cele mai multe fiind in Ministerul Transporturilor (1,274 la suta din totalul de angajati), urmat de Senatul Romaniei cu 1,168 la suta.
"O serie de institutii centrale nu au angajat nicio persoana cu dizabilitati precum Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Ministerul Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii", se precizeaza in raport.
Pe de alta parte, se arata ca autoritatile locale au angajat, in 2010, intr-o mai mare masura persoane cu dizabilitati fizice (44 la suta) si somatice (40 la suta) si nu a angajat deloc persoane cu dizabilitati mentale, cu HIV - SIDA sau cu boli rare.
Cu cat numarul persoanelor cu dizabilitati dintr-o anumita regiune de dezvoltare este mai mare, cu atat numarul unitatilor protejate este mai mic, desi tendinta fireasca ar fi fost cea inversa. Judete in care nu exista nicio unitate protejata sunt Giurgiu si Mehedinti. Cele mai multe unitati protejate se afla in Bucuresti iar cele mai putine in Teleorman, Calarasi, Vaslui, Gorj, Botosani.
Romania, pe ultimul loc si la cheltuielile cu asistenta sociala/cap de locuitor
4/4
Dintre autoritatile locale care au respectat prevederile legale privind virarea la bugetul de stat a sumei de bani in schimbul persoanelor cu dizabilitati pe care nu le-au putut angaja, numai 17 primarii au optat pentru achizitionarea de produse si servicii de la unitati protejate.
Pentru cresterea numarului de persoane cu dizabilitati incadrate in munca, Guvernul bulgar a decis, in 2010, sa creasca din acest an bugetul special destinat furnizarii de slujbe pentru persoanele cu dizabilitati, cu 4 milioane de BNG (aprox. 2 milioane de Euro) acesta urmand sa ajunga la 12 milioane de BNG, ceea ce ar trebui sa asigure angajarea suplimentara a unui numar de 5.000 persoane cu dizabilitati. "In Romania, Guvernul decide reduceri de alocari bugetare pentru intreg sectorul social, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati. S-au micsorat atat prestatiile sociale cat si sumele alocate putinelor servicii sociale existente. Criza economica din ultimii ani si dificultatile cu care se confrunta statul roman in a asigura un buget echilibrat au dus la luari de pozitie publice din partea factorilor de putere incepand cu Presedintele, referitoare la necesitatea renuntarii la conceptul statului social", a aratat directorul Fundatiei "Pentru voi".
Ea a precizat ca analiza datelor statistice arata ca in Romania exista 50 tipuri de ajutoare sociale pentru care se cheltuiesc anual 2,4 miliarde de euro, cele mai multe plati fiind pentru incalzire, concedii de maternitate si alocatii pentru copii.
"Comparand cheltuielile cu asistenta sociala pe cap de locuitor la nivelul Uniunii Europene, constatam ca Romania este pe ultimul loc. Daca luam in cosiderare procentul din PIB alocat asistentei sociale, Romania este pe ultimele trei locuri, cu putin peste 12,5 la suta din PIB, in urma noastra fiind doar Letonia si Estonia. La polul opus, Franta aloca mai mult de 30 la suta din PIB asistentei sociale, urmata de Suedia si Belgia", a aratat Laila Onu.
In ce priveste raportarea la suma alocata serviciilor sociale pentru persoane cu dizabilitati, Romania este pe penultimul loc in Uniunea Europeana, Bulgaria fiind pe ultimul. Raportul a fost realizat in cadrul proiectulului "Nu mai ignorati persoanele cu dizabilitati intelectuale!", finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
Doar 4,2 la suta dintre persoanele cu dizabilitati au un loc de munca, cifra care claseaza Romania pe ultimul loc in UE in aceasta privinta si pe penultimul loc in privinta sumelor alocate pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilitati, rezulta dintr-un raport prezentat vineri.
