De ce sunt inca "subrede" democratia si libertatea mass-mediei din Romania?

Preasa romana a avut investigatii anticoruptie impresionante in 2009. Totusi, criza financiara si conflictele dintre presedinte si presa au politizat media. CNA a avut mai multe tentative de a pazi standardele media.

O initiativa de reformare in televiziunea publica si posturilor de radio publice a fost blocata de Parlament, in timp ce 22 de jurnalisti au semnat o scrisoare adresata presedintelui televiztiunii publice, cerand sa se puna capat leadership-ului neprofesional si lipsit de etica. Din cauza ingerintei politice si standardelor profesionale in scadere in sectorul presei, presa romana independenta are un rating in scadere, de la 3,75 la 4.00

Reformele din guvernarea democratica locala au stagnat in 2009, din cauza luptelor politice interne. Guvernul central a subminat autonomia locala impunand conditii nefavorabile pentru transferurile financiare menite initial sa apere bugetele locale de problemele financiare. Colapsul coalitiei de guvernare a dus la doua runde de "curatare" in randul functionarilor publici din birocratiile locale, demonstrand natura extrem de politizata a acestor pozitii. Din cauza lipsei unor reforme pozitive, ratingul ramane la 3.00.

Legislativul a adoptat noi Coduri civil si penal pentru a indeplini cerintele UE. In schimb, judecatorii au intrat in greva, cerand salarii mai mari si au dat decizii ce ii favorizau pe ei din punct de vedere financiar. Ratingul ramane la 4.00.

Agentiile anticoruptie au fost active in 2009. Pentru prima data, Parlamentul a convenit sa faca publice documente despre membrii sai care au fost acuzati de infractiuni. DNA a lansat anchete impotriva unui ministru apropiat de presedintele Basescu, punand capat anilor de speculatii legate de imunitatea partidului presedintelui. Ratingul ramane la 4.00.

Dupa ce a trenat in urma altor tari din regiune pe aproape intreaga perioada a tranzitiei, din cauza unei rupturi ezitante de trecutul sau comunist, in 1 ianuarie 2007 Romania a reusit sa devina membra a Uniunii Europene. Insa la scurt timp dupa aceea a urmat dezamagirea, in conditiile in care coalitia de centru-dreapta de la guvernare s-a dezintegrat in 2007, iar ministrii care au condus procesul de aderare la UE au fost dati la o parte, afirma Freedom House, conform NewsIn.

De la mijlocul anului 2005, viata politica a Romaniei a fost practic blocata intre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu si s-a incheiat cu infrangerea lui Tariceanu la alegerile parlamentare din 2008.

In 2009, in tara au avut loc alegeri prezidentiale si europarlamentare, precum si o serie de referendumuri, pe fondul problemelor economice si a tensiunilor politice puternice.

In 13 octombrie, guvernul premierului Emil Boc s-a prabusit dupa un vot de neincredere, o premiera in istoria Romaniei de dupa tranzitie. Noul guvern si presedintele nu au reusit sa ajunga la un acord privind nominalizarea unui nou premier, ceea ce a lasat in impas politic si administrativ tara.

Dupa realegerea lui Basescu in ceea ce a fost descris drept cel mai turbulent scrutin din ultimii 20 de ani din tara, Emil Boc a fost numit din nou premier.

Dupa opt ani de crestere economica robusta, in 2009 criza economica globala a pus guvernul in fata unei provocari mari: sa demonstreze capacitatea Romaniei de a se adapta la circumstante economice noi, mai dure, pe fonsul tensiunilor politice si unei coalitii de guvernare instabile.

In martie, Guvernul a cerut UE si Fondului Monetar International (FMI) un credit de stabilizare, care a fost aprobat in mai, dar executivul intampina dificultati in a implementa conditiile cerute.

Recesiunea economica a contribuit si la deteriorarea standardelor profesionale in sectorul media din tara, potrivit raportului Freedom House.

In luna mai, Guvernul a convenit asupra unei serii de reforme si a unei reduceri drastice a cheltuielilor in sistemul public - conditii pentru a primi imprumutul FMI si UE - dar eforturile de reforma au fost blocate de prabusirea guvernului si de alegerile prezidentiale turbulente din toamna, apreciaza organizatia.

Tensiunile politice au fost exacerbate de abuzul de putere al guvernului, care a emis un numar neobisnuit de mare de ordonante de urgenta si care a cerut Curtii Constitutionale sa decida in chestiuni politice, scrie Freedom House.

La sfarsitul lunii septembrie, presedintele l-a demis pe ministrul de interne Dan Nica, membru PSD, ceea ce a declansat o criza politica fara precedent, inclusiv motiunea de cenzura in urma careia a cazut guvernul Boc.

Cabinetul si presedintele nu au reusit sa numeasca un nou premier inainte de alegerile prezidentiale, ceea ce a aruncat guvernul intr-un blocaj politic si administrativ ce a pus in pericol acordarea unei noi transe a imprumutului FMI.

In aceste conditii, ratingul Romaniei in ceea ce priveste guvernarea democratica s-a deteriorat de la 3.75 la 4.00.

In 2009, Romania a avut alegeri prezidentiale si eropene, precum si un referendum pentru adoptarea unui Parlament monocameral. Alaturi de un nivel extrem de scazut al prezentei la vot, au existat dovezi serioase de fraude si manipulare.

Autoritatea electorala permanenta, organism nou creat si independent, s-a dovedit ineficienta. Observatorii internationali au considerat ca procesul electoral a fost corect si conform standardelor internationale. Insa, observatorii locali si internationali au subliniat subiectivitatea presei, ce a contribuit in cel mai turbulent proces electoral din istoria post-tranzitie a Romaniei. Din cauza fraudei, manipularii, acoperirii mediatice subiective si managementului electoral deficitar, procesul electoral al Romaniei inregistreaza un rating mai prost, de la 2.50 la 2.75.

Societatea cvivila din Romania, mai ales grupurile anticoruptie, au continuat campanii bune in 2009. Din pacate, partidele au continuat sa creeze grupuri alternative pentru a uzurpa influenta si societatii civile independente. Din cauza persistentei presiunilor economice si politice asupra societatii cviile, ratingul in domeniu ramane 2.50.