Cele mai cunoscute atractii turistice din lume, in pericol sa DISPARA

Cunoscut si sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul, una dintre cele mai cunoscute constructii din Italia, a fost realizat intre anii 70 si 80, in timpul domniei imparatilor Vespasian si Titus. Se estimeaza ca putea sa gazduiasca intre 50.000 si 80.000 de spectatori, fiind cel mai mare amfiteatru din Imperiul Roman.

Colosseumul era folosit pentru lupte intre gladiatori si alte spectacole publice, cum ar fi piese de teatru, vanatori si lupte cu animale, executii sau reconstituirea unor batalii celebre. Constructia era realizata in asa fel incat putea sa fie umpluta partial cu apa pentru recrearea unor batalii navale, in cadrul unui eveniment numit Naumachia.

Colloseumul, construit din piatra si beton, a fost deteriorat, in timp, de cutremure si de hotii de materiale de constructii. In starea in care se afla astazi, este unul dintre cele mai importante simboluri ale Romei, insa Andrews avertizeaza ca edificiul se afla in pericol. "Desi zapada si temperaturile foarte scazute nu vizeaza frecvent capitala Italiei, atunci cand ninge zapada se topeste de obicei in timpul zilei. Temperaturile scazute din timpul noptii ingheata picaturile de apa, care crapa piatra", spune Jim Andrews. "E o forta extraordinara. Functioneaza ca o dalta", adauga el. Colosseumul a rezistat insa 1924 de ani, asa ca e greu de crezut ca va disparea in curand.

Constuctia a fost dedicata zeului Apollo dupa ce acesta ar fi salvat localnicii de o epidemie care afecta zona. Aflat la o altitudine de 1131 de metri, intr-un spatiu ingust, templul a fost proiectat de Iktinos, un arhitect care a lucrat si la Partenonul din Atena. Din cauza lipsei de spatiu, templul este aliniat pe directia nord-sud, contrar celor mai multe dintre cladirile de acest fel din Grecia Antica, orientate de la est la vest, scrie mediafax citand HuffingtonPost.

"Peninsula Peloponez este un loc relativ umed, din cauza muntilor. Desi se afla la aproape aceeasi latitudine ca si orasul Boston, Massachusetts, climatul mediteranean face ca temperaturile sa nu coboare prea mult", spune Andrews. "Monumentul se afla insa intr-unul dintre cele mai inalte puncte al peninsulei, iar temperatura scade odata cu altitudinea. Si precipitatiile joaca un rol in erodarea rocilor de calcar din zona", adauga meteorologul.

Construit intre 1902 si 1924, in cinstea lui Ulysses S. Grant, prima persoana promovata la gradul de general de armata, in timpul razboiului civil american si Presedinte al Statelor Unite, memorialul din Washington D.C. include a doua cea mai mare statuie ecvestra din SUA si a patra din lume. Platforma pe care este asezata statuia este realizata din marmura de Vermont si are 77 de metri lungime si 22 de metri latime, iar piedestalul are o inaltime de sapte metri.

Statuia generalului Grant, calare pe calul Cincinnati, are peste 5 metri inaltime si este realizata din bronz. Piedestalul principal este incadrat de patru lei din bronz, iar la nord si la sud se afla Grupul Cavaleriei, respectiv Grupul Infanteriei, doua sculpturi ale unor soldati in timpul luptelor.

Bronzul este un aliaj de cupru, in general cu staniu, care, expus la intemperii, se oxideaza si capata o culoare verzuie. "Acidul carbonic este prezent in mod natural in apa de ploaie si, in contact cu statuia care contie cupru, provoaca acele pete. Temperaturile ridicate grabesc uzura si pagubele", spune Andrews. Serviciul National al Parcurilor spune ca aplica ceara pe statuie in fiecare an pentru a proteja constructia, asa ca probabil ca nu se va deteriora mult mai mult in viitorul apropiat.

Statuia Libertatii, denumita initial Libertatea Iluminand Lumea, cunoscuta in Statele Unite si ca Lady Liberty, Doamna Libertate, este o sculptura neoclasica daruita americanilor de catre poporul francez, pentru a comemora independenta SUA. Realizata de Frederic Auguste Bartholdi, statuia o reprezinta pe Libertas, zeita libertatii la romani, care tine o torta in mana dreapta si o tablita pe care este inscriptionata data de 4 iulie 1776, in mana stanga. La picioarele constructiei realizata din cupru se afla un lant rupt, care simbolizeaza libertatea. Statuia are o inaltime de 46 de metri fara soclu si 93 de metri cu soclul din piatra.

In contact cu aerul atmosferic, pe suprafata cuprului se formeaza un strat de cabonat de cupru, care este raspunzator pentru culoarea verde a statuii. "Apa de ploaie reactioneaza cu acesta si, in timp, il poate dizolva", spune Jim Andrews. In 1937, la doar 51 de ani de la inaugurare, pagubele produse de vreme au trebuit sa fie reparate. De atunci, monumentul a fost protejat mai atent si nu a mai suferit pagube serioase din cauza intemperiilor pana la uraganul Sandy din 2012.

Nu se stie exact cand a fost construit Sfinxul de la Giza, dar egiptologii estimeaza ca ar fi fost realizat in jurul anului 2500 i.e.n., fiind astfel cea mai veche sculptura monumentala din lume. Sfinxul este realizat dintr-o singura bucata de calcar si, la 73.5 metri lungime si 19.3 metri latime si 20.22 metri inaltime, este cea mai mare statuie monolitica din lume.

Sfinxul este inclinat spre est, astfel ca, in timp, apa de ploaie a erodat o latura a statuii. "In desert, intr-un mediu atat de expus, lucrurile se misca, mai ales cand bate vantul tare. Nisipul suflat spre constructie produce pagube. Este un fel de sablare", spune Andrews. Apa freatica sarata se infiltreaza in roca sarata, iar "umezeala nu face bine monumentelor de dimensiuni atat de mari".