Vara protestelor: De ce au fost atatea revolte in lume?

Revoltele din Libia au izbucnit in februarie dupa ce manifestantii tunisieni si egipteni au reusit sa inlature de la putere regimurile conduse de Zine El Abidine Ben Ali si Hosni Mubarak, convingand restul lumii arabe ca presiunea populara poate determina democratizarea regimurilor. [Protestele continua in Orientul Mijlociu]

La putere se afla colonelul Muammar Gaddafi  de 42 de ani. Violente au continuat o perioada, tarile occidentale avand o atitudine rezervata fata de revolte, care au reizbucnit in luna august, cand rebelii l-au inlaturat de la putere pe colonel. Revoltele au dus la ocuparea de catre insurgenti pas cu pas a capitalei Tripoli. Astfel, la putere se va instala temporar Consiliul National de Tranzitie (CNT), care au ca obiectiv ca Libia sa fie un stat democratic si transparent, in care drepturile omului sa fie respectate. [Cine se afla in spatele rebeliunii libiene?]

Regimul autoritar al lui Gaddafi se baza pe cenzura, teroare, spionarea vietii personale, manipulare. [Aliatii lui Gaddafi in spionarea vietii personale a libienilor] In timpul revoltelor au iesi la iveala o serie de atrocitati comise de Gaddafi si familia lui, in conditiile in care acesta pe plan extern se bucura de o imagine foarte exotica.

• Scene de tortura din casa fiului lui Gaddafi
• Gaddafi viola si abuza femeile care ii asigurau protectia

Momentan familia sa se afla in Algeria, in timp ce rebelii sustin ca doi dintre fiii sai sunt morti. [Cine sunt copiii lui Gaddafi?]

Cu toate acestea, colonelul libian nu a aparut si, indiferent de zvonuri, opinia publica nu stie cu exactitate unde se afla.

Evenimentele din Libia sunt o dovada ca regimurile autoritare nu pot sa supravietuiasca la nesfarsit. Dupa Egipt si Tunisia, Libia este a treia tara africana ce isi dobandeste independenta si ia drumul democratiei, important este ca asteptarile libienilor sa fie satisfacute, mai ales ca membri ai CNT sunt apropiati ai lui Gaddafi. Reactiile tarilor occidentale, aparent de suport si intelegere pentru libieni, dau de gandit daca ne referim la faptul ca pana acum doar organizatiiele de protectie a drepturilor omului au acuzat regimul lui Gaddafi. Situatia va fi cu atat mai interesanta dupa ce colonelul va aparea, deoarece se va pune problema cine si cum il va judeca.

• "Razboi" la Londra: Protestatarii au strategii de autoaparare

Revoltele din Londra, capitala Marii Britanii, de la inceputul lunii august au socat intreaga lume. Incidentele au pornit de la uciderea unui barbat in varsta de 29 de ani, Mark Duggan, tatal a patru copii, in cartierul multietnic si defavorizat Tottenham, in nordul Londrei, de politia care desfasura o operatiune impotriva criminalitatii din cadrul comunitatii de culoare. Acestea au durat aproape doua saptamani si au dus la arestarea  a mai mult de cinci sute de persoane si la moartea a cinci oameni, cat si la pagube materiale semnificative.

• Revolte, jafuri si violente: Ce se intampla in Londra?

Majoritatea revoltatilor au fost persoane din categoriile sociale defavorizate, saraci, care apartineau altor rase si etnii, tineri si someri.

Acestia au jefuit si devastat magazine, au incendiat masini. Politia britanica a fost foarte repede mobilizata, premierul britanic David Cameron a cerut ulterior "toleranta zero" fata de bandele din Marea Britanie, dupa revolte.[Marea Britanie: Profilul participantului la revolte]

Revoltele din Marea Britanie au pus un mare semn de intrebare asupra eficientei capitalismului si democratiei. Este posibil ca aceste sisteme ideale sa ajunga sa nu se mai plieze atat de bine pe necesitatile societatilor profund globalizate, iar faptul ca exista drepturile omului sa nu mai faca fata segregarii comunitatilor in functie de etnie si nivel de trai. Revoltele urbane din Marea Britanie au fost un motiv de forfota in toata Europa privind diferentele foarte mari, mai ales de ordin financiar, intre cetateni pe care capitalismul poate sa le genereze.

Anul acesta pentru Spania a fost unul al protestelor "indignatilor", cum s-au numit cei care au militat impotriva sistemului. In august, ele au reinceput din cauza venirii Papei la Madrid, vizita care a costat Spania peste 50 de milioane de euro, in conditiile in care tara se lupta cu un somaj foarte ridicat si o criza financiara puternica.

• Madrid: Violente impotriva vizitei Papei

Militanti au protestat si impotriva sexismului, xenofobiei si transfobei, lucruri care, potrivit parerii lor, sunt sustinute de Papa. Violentele au durat aproape trei zile, politia reusind sa calmeze manifestantii astfel incat vizita Suveranului Pontif sa se desfasoare in liniste. Acesta a fost un prilej pentru indignati sa lupte impotriva sistemului si a inegalitatilor din Spania.

• Protestele din Madrid impotriva Papei continua

Protestele din Spania, a caror martor ocular am fost, din aceasta primavara au fost mai pasnice decat cele din Londra, mesajele impotriva discriminarii si a relatiei dintre politiciei si banci fiind cele care au primat. Indignatii considerau ca toata criza financiara este indusa in asa fel incat tot cei bogati sa conduca si sa-si mareasca veniturile, in timp ce clasa de mijloc si cea de jos sa plateasca consecintele prin masuri de austeritate, somaj si taxe mai mari. Multi critici ai revoltelor pasnice de la Madrid au spus ca este de fapt o lupta ascunsa pentru statul asistential. Spaniolii, spre deosebire de alte populatii din Uniunea Europeana, au gasit forta necesara sa se uneasca si sa se faca auziti exact inainte de alegerile locale in toata tara (proteste au avut loc in toata Spania, nu doar la Madrid).

• 50.000 de oameni au protestat pe strazile din Atena

La inceputul lunii iunie, zeci de mii de greci au participat la un miting de proportii impotriva austeritatii, pe modelul impus de "indignati" in Spania.

Multimea a purtat drapele elene, dar si spaniole, portugheze, tunisiene si argentinene. "Voi aveti o boala, noi avem solutia. Revolutia", scria pe unul dintre bannerele purtate de demonstranti.

Dupa miting, aproape toate serviciile publice au intrat in greva si tara a fost cateva zile paralizata. [Grecia, din nou in greva]

Criza financiara din Grecia, "oaia neagra a Europei" a izbucnit anul trecut si de atunci statele europene cauta solutii pentru salvarea ei. Momentan se pune problema salvarii Zonei Euro, care s-a zdruncinat puternic cand Grecia era foarte aproape de faliment. [UE "isi ia mana" de pe Grecia?]

Grecia este in vizorul liderilor Uniunii Europene si mai ales a agentilor economici preocupati de soarta monedei euro. Insa cine se uita la motivele pentru care grecii au iesit in stada? Sunt criticati ca ar fi fost rasfatati de un stat asistential si tolerant, insa nu politicienii au facut acel stat? Cine a avut de castigat de pe urma sporurilor date populatiei? Dar cine are de pierdut de pe urma masurilor de austeritate? Oamenii care au iesit in strada s-au revoltat in primul rand impotriva promisiunilor primite in anii electorali.

• Germania: Acte de vandalism in serie

Berlinul s-a confruntat la jumatatea lunii august cu acte de vandalism in serie, care au dus la zeci de masini incendiate. Politia a presupus ca vandalistii sunt niste anarhisti de extrema stanga, in conditiile in care majoritatea masinilor incendiate erau vehicule scumpe.

• "Germania anarhistilor": Actele de vandalism in serie continua

Dupa cateva nopti, presupusii anarhisti s-au potolit, insa greutatea politiei de a-i prinde, cat si actele de vandalism in sine, au uimit Europa deoarece aparent Germania nu avea probleme sociale. Chiar daca aceste acte de vandalism nu se ridica la nivelul revoltelor din Europa, ele sunt si o forma de protest la adresa bogatiei.

Revoltele, violentele si actele de vandalism din Europa ar trebui sa ridice mari semne de intrebare liderilor europeni, in contextul unei crize financiare, a unei monede dezechilibrate si a unei populatii europene tensionate.