Cele 7 minuni ale lumii urbane

Plafoanele senzationale ale cladirii Operei din Sydney poate ca ne dau o senzatie de ameteala, insa sunt si prima alegere cand ne gandim la cea mai faimoasa cladire "ciudata" din lume si cea mai indrazneata arhitectura a secolului 20, deopotriva.

Creata de designerul danez Jorn Utzon, aceasta cladire a primit in 2003, un premiu Pritzker Prize,  cea mai mare onoare arhitecturala. De asemenea, a fost desemnata patrimoniu UNESCO pe 28 iunie 2007 si este un simbol al reinoirii arhitecturii contemporane, agregand o intreaga generatie de designeri experimentand diversele posibilitati si testandu-si talentul in ciment; doar, doar or mai atinge suprematia acestei creatii. 

Daca te gandesti la Australia si arhitectura sa, Sydney Opera House, poate fi considerata cu certitudine, o adevarat minune a lumii contemporane, sursa de inspiratie pentru artisti si una dintre cele mai spectaculoase lacasuri de gazduire a artei in sine.

 Exista foarte multe piete in jurul lumii (Khan el-Khalili, Cairo, El Rastro, Madrid sau Camden Market, Londra - sunt doar cateva exemple), insa niciuna nu se compara cu "petrecererile olfactive" si cu explozia de culori intalnita in piata din Istanbul. 

Labirintul strazilor si pasajelor inguste ce le permite pasagerilor sa se strecoare dupa bunatati, au ca scop o ratiune mercantila, insa tot minune a lumii moderne ramane. Daca vreti sa vizitati bazarul pentru a chelrui ceva bani, oferta este destul de atractiva, defapt, veti gasi atat lucruri utile, cat si foarte inutile, de la bijuterii, piele, antichitati, covoare persane, mirodenii, fructe confiate, papuci si pana la pahare de cositor si carpete de pus pe pereti. 

In ciuda modernizarii rapide a Istanbulului (si a europenizarii lui, de asemenea), bazarul, un soi de mall balcanic,  ramane o parte intacta si integrala a culturii si patromoniului turcesc, pe care turistii de pe intreg Mapamondul au desemnat-o de-a lungul timpului una dintre cele mai aventuroase experiente de shopping pe care au trait-o vreodata. 

Cele patru canale din centrul Amsterdamului sunt rezultatul unui plan de urbanizare de succes, realizat inca din secolul al 17 lea, extins catre granitele orasului pentru a face fata boom-ului populatiei. 

 'Grachtengordel' (olandeza), a fost adaugat in patrimoniul UNESCO, in august 2010. Orasul se "dezlantuie" in jurul canalelor : Singel, Herengracht, Keizersgracht si  Prinsensgracht.

Daca in epoca moderna canalele sunt doar puncte de atractie turistica si peisaje numai bune de prins in pozele fotografilor, alaturi de bicicletele ce par ca inunda capitala Olandei, la orgini, unul dintre canale a fost creat  in scopul apararii si pentru a utiliza mai usor apa, iar altele trei au fost crea pentru dezvoltarea rezidentiala. 

Daca te plimbi pe stradutele vechiului Amsterdam, nu poti sa nu observi sutele de barci-locuinta care inlocuiesc de multe ori locuintele propriu-zise. Trebuie sa recunoastem ca realizarea planului acestui oras, unul dintre cele mai frumoase din lume, a fost o sarcina monumentala, mai ales din cauza dimensiunii cladilor care au fost ridicate serpuit de-a lungul canalelor. 

Stilurile si culorile caselor, toate uniform aranjate, nu ies din uniformitatea estetica si cromatica, care face din Amsterdam si unul dintre cele mai fermecatoare orase, cu atmosfera libertina si plina de voie buna, de unde n-ai mai vrea sa pleci. 


 

Strøget este cea mai lunga strada pietonala pentru cumparaturi Europa, dar si din lume. Creata de catre arhitectul si urbanistul danez Jan Gehl, a carui munca s-a concentrat asupra imbunatatirii conditiilor de mers a pasagerilor, aceasta strada celebra din Danemarca a devenit una pietonala abia dupa 1962. Inainte era o strada normala numita Routen.

Distanta pietonala pe care se intinde Stroget este de 1,1 kilometri, iar strazii i se spune astfel din anii 1800, insemnand in daneza "drept " si acopera numele ator strazi precum Frederiksberggade, Nygade, Vimmelskaftet, Ostergade si Nytorv, Piata Gammeltorv si Piata Amagertorv.

Stroget este o strada faimoasa si pentru reprezentatiile artistice oferite trecatorilor de catre interpreti talentati. Spectacolele stradale au loc cel mai adesea in Piata Amagertorv. Printre performerii stradali se numara si magicieni, muzicieni sau acrobati. La capatul strazii adiacente Pietei Primariei ar trebui sa fiti atenti la jocurile organizate de unii artisti.

Passeig de Gracia nu este doar unul dintre cele mai importante bulevarde destinate cumparaturilor in Barcelona, dar este si locul unde vezi vedea arta nonconventionala la tot pasul. Chiar cea mai nonconventionala arta din intreaga lume, ar spune unii. 

Acele constructii care-ti iau rasuflarea si nu sunt ca in Italia doar Biserici sau castele ori cladiri publice, ci si locuinte private, renumite pentru fatadele lor suprarealiste. Doua dintre cele mai faimoase cladiri sunt lucrarile lui Gaudi, ale caror proiectii individualiste si-au pus amprenta pe intreg orasul si le putem recunoaste si in Parcul Guell sau in Sagrada Familia. 

In Passeig de Gracia, arhitectul a realizat  Casa Batllo si Casa Mila, doua constructii remarcabile, prin formele neregulare si lipsa liniilor drepte din componenta cladirilor, predecesoarele cladirilor moderne biomorfe, cum ar fi Guggenheim din New York, sau Disney Concert Hall din Los Angeles.

Varsovia si centrul sau istoric au fost distruse peste 85% de catre razboi (invazia Poloniei de catre Germania in 1939), insa nici cel mai groaznic razboi nu ar fi putut orasul polonez sa renasca, asa cum a facut-o pana in zilele noastre. 

Caramida cu caramida (multe dintre ele fiind chiar cele originale), vechile cladiri au fost readuse la viata, iar planul de restaurare intins pe o perioada de 5 ani de zile, este poate cel mai bun exemplu din istorie de renastere a unei culturi, a unui popor si a unei mosteniri.  

Asadar totul a fost pus cap a cap, pana cand din flacari si cenusa, din amintiri, din tablouri si proiectii mai vechi, arhitectii si artistii au reusit sa readuca in contemporan aproape tot ce a fost distrus in razboi, toate cladirile pastrand, totodata patimile si melancolia conflictului.