Zece descoperiri INCREDIBILE care nu vor primi NICIODATA premiul Nobel

Internetul a modificat radical civilizatia umana, mai ales in ultimii 20 de ani. Incepand din anii 1960, cercetatorii guvernului federal american au creat retele de comunicare intre computere care, in cele din urma, au ajuns sa fie ceea ce in prezent se numeste internet. Potrivit MEDIAFAX, Tim Berners-Lee, cercetator britanic in domeniul computerelor, ar merita un premiu Nobel pentru ca, in 1989, a avut ideea de la baza "World Wide Web", iar, in 1990, a creat primul site, o pagina online care descria internetul.

Multi se intreaba de ce una dintre cele mai mari realizari ale stiintei, descrierea completa a genomului uman in 2001, nu a fost recompensata cu un premiu Nobel. Trebuie precizat ca genomul uman nu a fost o descoperire sau o inventie, ci mai degraba o munca uriasa de punere cap la cap a informatiilor genetice, cu ajutorul tehnicilor de secventiere a ADN-ului, dar la proportii industriale. Si totusi, cineva ar fi trebuit sa ia un premiu Nobel, si anume cercetatorul Craig Venter, care a descoperit tehnica de secventiere genetica cu sase ani inainte de cea a genomului uman.

In 1970, Stephen Hawking a afirmat ca gaurile negre, despre care se credea anterior ca sunt mai mult sau mai putin nemuritoare, ar putea sa piarda masa incet si sa se evaporeze in cele din urma, dand nastere unei explozii de raze gamma.

Problema lui Hawking este ca nu exista un mod de a-si verifica ideea. Gaurile negre traiesc prea mult pentru a le putea observa moartea in prezent. Foarte probabil, britanicul ar fi castigat un premiu Nobel daca ar exista o confirmare observationala a teoriei sale, dar aceasta confirmare nu va veni timp de miliarde de ani, pana ce primele gauri negre nu vor incepe sa explodeze.

Dmitri Mendeleev a creat tabelul in 1869 si, desi a fost nominalizat de doua ori, in 1905 si 1906, Comitetul Nobel a considerat ca descoperirea lui Mendeleev este mult prea cunoscuta in epoca si nu mai reprezinta o noutate. Practic, Mendeleev a fost o victima a propriului succes.

Becul cu incandescenta a fost patentat initial in Marea Britanie, de Joseph Swan, dar americanul Thomas Edison este cel care a transformat inventia intr-un obiect foarte practic. Edison a murit in 1931, fara sa ia vreun premiu Nobel, nici macar pentru bec, simbolul inspiratiei stiintifice, iar unii considera acest lucru un exemplu de injustete istorica.

In 1969, Murray Gell-Mann a castigat premiul Nobel pentru fizica "pentru contributiile si descoperirile sale referitoare la clasificarea particulelor elementare si a interactiunilor lor". Dar niciun premiu nu i-a fost acordat in mod expres fizicianului ca recunoastere a ideii pentru care este celebru: quarcul. Aceste mici bucatele care alcatuiesc materia se unesc pentru a forma protoni, neutroni si alte particule. Descoperirea quarcurilor, folosind creionul si hartia, a dus la o intelegere mai profunda a lumii fizice.

In 1901, la prima editie a premiilor Nobel, biologia evolutionista era un domeniu aflat la inceput de drum. Savantii de atunci stiau putine lucruri despre detaliile schimbarilor prin care formele de viata trec de-a lungul generatiilor. Intre anii 1920 si 1950, un grup de cercetatori a descoperit mecanismul prin care mutatiile genetice pot aparea, se raspandesc si functioneaza pe post de caramizi ale evolutiei. Niciunul dintre savanti nu a primit vreun premiu Nobel pentru contributia lor la intelegerea vietii.

Desi descoperirea materiei negre este considerata una dintre reusitele din astrofizica greu de trecut cu vederea, comitetul Nobel nu a luat-o in considerare. In anii 1970, Vera Rubin si Kent Ford au observat ca stelele de la marginile galaxiilor se misca cu aceeasi viteza ca astrele din centrul galaxiilor, cu alte cuvinte, galaxiile se rotesc atat de repede incat stelele de la margine ar trebui sa fie aruncate in afara, doar daca nu exista ceva invizibil care sa exercite atractie gravitationala pentru a le tine la un loc. Acel ceva invizibil a ajuns sa fie denumit "materie neagra".

In perioada in care savantii clasificau microbii dupa forma lor, Carl Woese a gasit un mod de a clasifica microorganismele comparandu-le genele. Descoperirea sa a clarificat existenta unei noi categorii de fiinte vii: Archaea. Datorita descoperirii lui Woese, arborele vietii a primit un al treilea trunchi, crengi mai solide si lastari noi. Woese a murit in 2012, iar premiile Nobel nu pot fi acordate postum, dar trebuie remarcata ironia ca cineva care a contribuit la descoperirea complexitatii arborelui vietii nu poate fi premiat din cauza ca a murit.

In 1969, paleontologul John Ostrom de la Universitatea Yale a denumit un dinozaur care a trait acum 110 milioane de ani Deinonychus, adica "gheara ingrozitoare". Ostrom a descris animalul foarte diferit fata de ce se credea pana atunci despre dinozauri, care erau vazuti ca animale greoaie, mai degraba proaste, ce traiau in mlastini. Descrierea a dus la o "renastere a dinozaurilor", un domeniu in care stiinta ofera si in prezent informatii exotice. Din pacate, paleontologia nu este o stiinta premiata de Comitetul Nobel, astfel ca John Ostrom si Deinonychus nu au primit recompensa pe care ar fi meritat-o.