Cati bani intra in gospodaria unui roman?

Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul al treilea al anului trecut, in medie, 41% din consumul gospodariilor (40,7% in trimestrul unu, respectiv 41,4% in trimestrul doi).

O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In iulie - septembrie 2010, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,9%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,7% in primul trimestru, 15,4% in trimestrul al doilea si 15,7% in trimestrul al treilea) a fost destinata platii utilitatilor necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (0,9%) si cele pentru educatie (0,5%).

Veniturile medii lunare pe persoana s-au situat la 770 lei, iar cheltuielile la 698 lei, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS).

Din total, veniturile banesti au fost in medie de 1.909 lei lunar pe gospodarie (659 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 322 lei lunar pe gospodarie (111 lei pe persoana).

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (49% din veniturile totale ale gospodariilor, in scadere cu 0,1 puncte procentuale fata de primul trimestru si cu 1,7 puncte procentuale fata de trimestrul al doilea).

La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in perioada iulie-septembrie, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 26,7%, veniturile din agricultura cu 3,5%, veniturile din activitati neagricole independente cu 3% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,9%. O pondere importanta detin si veniturile in natura (14,4%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12,8%).

Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.

In intervalul analizat, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 32,3% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 11,8% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.

• In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 61,3% din salarii, de 25,4% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 7% din total.

• In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,4% din totalul veniturilor.

Cea mai mare parte a acestora (26,3% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 8,1% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (29%) si celor salariale (27,7%).

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.

Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 381 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 49 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.

In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,5% din cheltuielile pentru consumul alimentar.