Ce trebuie să știm despre reciclare

Despre reciclare: ce trebuie să știm?

Din anul 2016, statul român este obligat de legislația europeană să recicleze un anumit procent din cantitățile de deșeuri provenite din ambalaje. Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an.

Deși suntem presați de UE să luăm măsuri în această privință, tot la coada Europei suntem, lucru care reflectă realitatea cruntă, pe care o observăm pe străzi, zi de zi. Gestionarea deșeurilor ne dă bătăi de cap.

Până în 2020, România trebuia să ajungă la 50% rată de reciclare pentru a nu fi penalizată de către Uniunea Europeană. Acestă ţintă a fost ratată, având în vedere că doar 11% din deşeurile municipale sunt reciclate, ceea ce ne face ţara cu a doua cea mai slabă rată de reciclare din UE, sub noi fiind doar Malta cu 6,5%. Un procent ruşinos, având în vedere că media europeană este de 47%, cea mai mare rată fiind în Germania, 67%.

Următorul prag trebuie atins în 2025, când România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare, o ţintă greu de atins pentru ţara noastră, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale şi cu importurile ilegale de deşeuri.

Ceea ce ne duce la o altă provocare pentru România: reducerea până la 10% a cantităţii de deşeuri municipale depozitate, până în 2035. În prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc, în timp ce media europeană este de 24%, restul se reciclează.

La ce e bună reciclarea?

Reciclarea este procesul prin care deșeurile „valoroase”, cum ar fi ambalajele, sunt transformate în materie primă secundară pentru fabricarea de noi produse. În plus, reciclarea nu doar că aduce beneficii mediului, dar are și un efect pozitiv asupra economiei.

Citeste si:

Război Israel-Hamas/Ursula von der Leyen: „Aclamarea teroriștilor...

Beneficii pentru mediu

• diminuează considerabil depunerea deșeurilor la gropile de gunoi care nu doar că poluează masiv mediul, dar creează o imagine urâtă orașelor, distrugând sănătatea celor care locuiesc în preajma lor;


• reciclând, poluanții eliberați de regulă în apă și în aer prin depunerea deșeurilor la gropile de gunoi, se dimunează considerabil;


• se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. Acest lucru se poate face prin înlocuirea materiei prime virgine folosite, cu materie primă secundară, rezultată în urma reciclării;


• economisim pe termen lung cheltuielile comunității cu energia. De exemplu, energia economisită prin reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec timp de patru ore;


• se conservă resursele naturale ale Pământului.

Citeste si:

Reciclarea și repararea bateriilor Renault: idei devenite realitate

Ce materiale pot fi reciclate?

În prezent, cea mai mare parte din produsele diverselor industrii pot fi reciclate: de la ambalaje la sticlă, metal, electrice, baterii, ulei uzat sau anvelope.

Reciclarea metalelor

• Metalele sunt materiale care pot fi reciclate în proporție de 90-95% dacă sunt colectate selectiv.


• Anumite metale, de pildă aluminiul, pot fi reciclate la nesfarsit.


• Prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie comparativ cu producerea unui element complet nou.

Reciclarea hârtiei și cartonului

• Se poate recicla aproape orice fel de hârtie și carton. Tehnologia de reciclare poate elimina cernelurile, agrafele, capsele, cleiul cu care sunt legate cărțile, însă nu și uleiul. De aceea, nu se pot recicla hârtiile și cartoanele pătate de ulei sau de mâncare. Mai mult, nu pot fi reciclate hârtiile cerate, plastifiate sau acoperite cu folie de plastic (coperțile revistelor glossy), șervetelele sau alte produse sanitare de hartie folosite.


• Cutiile de lapte și de suc se reciclează separat.


• O tonă de hartie reciclată salvează de la tăiere 17 copaci.


• Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc peste 26 de tone de apa si aproape 1,8 tone de combustibil.


• Cartonul poate fi reciclat de mai multe ori, dar nu la infinit. De aceea este bine sa evitam ambalajele cat mai mult posibil, fie ele si din hartie.

Citeste si:

Victorie pentru premierul Viktor Orban. UE va debloca o finanţare...

Reciclarea sticlei

• Sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără să își piardă din proprietăți. De asemenea, costurile de reciclare sunt mai mici decat cele de producție a sticlei din materii prime, economisind astfel energie.


• Din sticla colorată nu se poate produce decât sticlă de aceeași culoare. De aceea, sticla incoloră este mai valoroasă, caci poate fi refolosită în mai multe scopuri.


• Sticla termorezistentă, cum ar fi vasele de Jena, nu se reciclează cu sticla obisnuita, deoarece afectează procesul de topire, potrivit stratos.ro.

Doar 30% dintre elevii români știu ce înseamnă reciclarea deșeurilor

Doar 30% dintre elevii din România au participat la programe în care au învățat despre importanța colectării selective și reciclarea deșeurilor, arată o analiză recentă făcută de Clean Recycle.

Citeste si:

Patru țări din UE vor mai multe controale la culoarele de...

Școlile fac parte din instituțiile publice cu cele mai mari cantități de deșeuri generate anual, dar infrastructura de management al deșeurilor în cazul lor este deficitară, arată raportul. Autoritățile locale sunt cele care sunt obligate să pună la dispoziție instituțiilor de învățământ pubele special colorate, în care elevii și profesorii să poată colecta selectiv. Cele mai mari cantități de gunoaie sunt generate de școlile din marile orașe, iar majoritatea sunt deșeuri menajere, carton și hârtie, ambalaje de plastic, PET-uri sau sticlă.

„Comportamentul eco-responsabil începe din școală. Elevii trebuie îndrumați și informați cu privire la importanța protejării mediului, ceea ce implică și învățarea colectării selective și reciclarea deșeurilor încă din școală. Este un proces care trebuie să devină o normalitate și să facă parte din viețile noastre. Economia circulară contribuie la o economie sustenabilă și un viitor mai bun, pentru toți”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.

Comparativ cu anul 2007, când numai 0,4% dintre deșeurile municipale erau reciclate, procentul a ajuns la peste 11% în 2019. Din anul 2025, însă, țintele impuse de Uniunea Europeană vor fi de 55%, iar țara noastră va avea de recuperat chiar și decalajul educațional, pentru a putea îndeplini țintele de mediu.

Hârtia și cartonul sunt principalele deșeuri de ambalaje generate în România, fiind urmate de plastic, lemn și metal. Cât despre reciclarea plasticului, România a cunoscut un avans mare privind valorificarea acestui tip de ambalaj. În 10 ani, cantitatea de plastic reciclat a crescut de la 15% înregistrat în 2008, la 43% în 2018, arată datele oferite de Institutul Național de Statistică (INS).

Chiar dacă România a făcut mari progrese în utlimii ani în ceea ce privește activitatea de colectare și reciclare, cifrele arată că suntem cu mult în urmă față de media europeană, în condițiile în care țintele impuse de UE cresc gradual. Potrivit datelor Eurostat, țara noastră reciclează de patru ori mai puțin decât media țărilor europene. Până în 2025, România este obligată să atingă o rată de reciclare de 55%, dar țara noastră nu a atins nici ținta anterioară de 50%, stabilită pentru anul 2020.

În februarie 2022, România a fost dată din nou în judecată de Comisia Europeană pentru că nu a închis toate cele 68 de gropi de gunoi, conform unei decizii din anul 2018. Acum, România trebuie să mai închidă încă 42 de gropi de gunoi ilegale. O altă provocare pentru noi este reducerea până la 10% a cantității de deșeuri municipale depozitate, până în 2035. În prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, în vreme ce media europeană este de 24%, restul se reciclează.

Cauzele gradului scăzut de reciclare

Gabriela Iordan, specialist în comunicare în cadrul programului „Recicleta” ViitorPlus, a afirmat că principalele cauze pentru care situația este atât de rea în ceea ce privește reciclarea în România sunt: lipsa unei infrastructuri clare de colectare separată de proximitate, lipsa unor campanii naţionale de informare şi educare pentru populaţie, lipsa unui mecanism de tipul „Plăteşte cât arunci“ şi neaplicarea amenzilor pentru aruncarea deşeurilor amestecate la tobogane sau în aceeaşi pubelă.

„În primul rând, o infrastructură corectă presupune colectarea la baza fiecărei clădiri pe minimum 5 fracţii separate – hârtie-carton, plastic-metal, sticlă, vegetal compostabil şi rezidual nereciclabil/necompostabil. Recipientele trebuie îngrădite şi supravegheate cu camera de luat vederi, iar accesul cetăţeanului care locuieşte în clădire să se facă pe bază de cartelă/cheie.

Pentru o colectare corectă şi eficientă este imperios necesară închiderea toboganelor de pe etaje. Acestea încurajează aruncarea gunoiului la grămadă, amestecat şi voluminos, înfundă tubulatura, favorizează costuri ridicate de reparare şi întreţinere şi neplăceri precum invazii de gândaci, rozătoare, mizerie, mirosuri“, a explicat Gabriela Iordan.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe