9 decembrie - Ziua Internaţională împotriva corupţiei (ONU)

Ziua Internaţională împotriva corupţiei (ONU)

Semnată de România la 9 decembrie 2003, la Merida (Mexic), şi ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei este primul tratat cu vocaţie universală în domeniul combaterii corupţiei.

Declaraţia Primei Conferinţe Anuale şi a Adunării Generale a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie, susţinută la 22-26 octombrie 2006, la Beijing (R.P. Chineză), îndeamnă autorităţile competente să aplice prevederile relevante ale Convenţiei pentru a stabili şi întări sistemul de luptă împotriva corupţiei, precum şi încurajarea statelor semnatare cu privire la celebrarea Zilei internaţionale împotriva corupţiei.

Potrivit site-ului ONU, www.un.org, corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex care afectează toate ţările şi subminează instituţiile democratice, încetineşte dezvoltarea economică şi contribuie la instabilitatea guvernamentală.

"Dreptul tău, rolul tău: Spune nu corupţiei"

Campania din acest an se desfăşoară sub deviza: "Dreptul tău, rolul tău: Spune nu corupţiei" ("Your right, your role: Say no to corruption"). Campania a început în luna noiembrie 2021, timp de şase săptămâni, şi şi-a propus să evidenţieze rolul factorilor interesaţi şi al indivizilor în prevenirea şi combaterea corupţiei, în conformitate cu unul dintre aceste subiecte cheie: educaţie şi tineret, sport, gen, sector privat, COVID-19 şi cooperare internaţională. Ea îşi propune, de asemenea, să împărtăşească bune practici şi exemple de prevenire şi combatere a corupţiei la nivel mondial prin consolidarea cooperării internaţionale împotriva corupţiei; abordarea legăturilor cu alte forme de criminalitate; permiţând recuperarea şi restituirea bunurilor furate; dezvoltarea de soluţii inovatoare; promovarea prevenirii prin educaţie; valorificarea angajamentului tinerilor; mobilizarea persoanelor din societatea civilă, mediul academic şi sectorul privat.

Citeste si:

Dosar de corupție în vămi. Polițiști de frontieră, suspecți că au...

Reducerea riscurilor de gestionare greşită şi de corupţie în timpul pandemiei necesită implicarea unor organisme anticorupţie puternice, o mai bună supraveghere a pachetelor de asistenţă de urgenţă, achiziţii publice deschise şi mai transparente şi o mai bună conformitate anticorupţie de către sectorul privat, notează www.un.org. În plus, ţările trebuie să asigure sprijin şi protecţie pentru avertizorii şi jurnaliştii care descoperă corupţia în timpul pandemiei, şi să îşi alinieze cadrele naţionale anticorupţie cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC).

Corupția este tot mai mare în perioadele de criză

Corupţia prosperă în perioadele de criză, iar pandemia globală în curs nu face excepţie, mai spune sursa citată. Statele din întreaga lume au luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăţi situaţia de urgenţă medicală şi pentru a evita un colaps economic global. Acestea au mobilizat rapid miliarde de euro în fonduri pentru a procura echipamente medicale şi a oferi siguranţă economică cetăţenilor şi întreprinderilor aflate în dificultate. Răspunsurile urgente necesare combaterii pandemiei, totuşi, au creat în unele state oportunităţi semnificative pentru corupţie, potrivit Agerpres.

Citeste si:

ONU condamnă încălcări ale dreptului internațional în Fâșia...

Cu prilejul marcării acestei zile, au loc mai multe evenimente: discursuri ale celor care au fost victime ale corupţiei sau au luptat împotriva ei, concursuri de eseuri pe teme legate de tema corupţiei, difuzarea de afişe, pliante şi alte materiale informative etc. Evenimentele desfăşurate la nivel naţional şi internaţional cuprind şi campanii pentru ratificarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei, participarea la diverse conferinţe ce au ca subiect afacerile, drepturile omului şi corupţia, lansarea unui studiu intitulat Barometrul Global, care măsoară atitudinea faţă de corupţie şi viitoarele niveluri de corupţie etc.

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe