Când se confruntă cu pericolul, oamenii se apropie mai mult, iar distanțarea socială împiedică acest impuls. Profesorul Ophelia Deroy, de la Universitatea Ludwigs-Maximilians din München, susține că această dilemă reprezintă o amenințare pentru întreaga societate.

Criza provocată de coronavirus reprezintă cea mai mare provocare pentru întreaga populație din lume. Virusul constituie o amenințare cu adevărat globală. În absența unui vaccin, apărarea noastră principală împotriva sa constă în ceea ce se numește acum „distanțare socială”, o soluție impusă de către toate statele din lume care are ca scop minimzarea contactelor noastre fizice cu alte persoane în spațiile publice.

Oamenii tind instinctiv să se strângă împreună când sunt în pericol

Într-un eseu elaborat în jurnalul de conducere Current Biology, o echipă interdisciplinară de autori, printre care se numără și profesorul Ophelia Deroy ce deține catedra în filosofia minții la LMU și este afiliat cu Centrul de Neuroștiințe din München, subliniază dilema reprezentată de măsurile menite să promoveze distanțarea socială.

Văzută din acest punct de vedere, problema noastră actuală nu constă în reacții egoiste la criză sau în refuzul de a recunoaște riscurile. Deroy și co-autorii ei, Chris Frith (un cunoscut neurobiolog social de la University College London) și Guillaume Dezecache (psiholog social la Université Clermont Auvergne) susțin că astfel de scene nu sunt reprezentative.

Ei subliniază că oamenii tind instinctiv să se strângă împreună atunci când se confruntă cu un pericol mare - cu alte cuvinte, ei caută în mod activ contacte sociale mai strânse. Studiile în domeniul neuroștiinței, psihologiei și biologiei evolutive au arătat deja că nu suntem atât de egoiști pe cât cred unele discipline. Cercetătorii continuă să producă dovezi care să demonstreze că situațiile amenințătoare ne fac chiar mai cooperanți și mai susceptibili din punct de vedere social decât suntem de obicei.

Citeste si:
Șerban Huidu, în pericol de moarte de mai multe ori. Cum crede că...
Șerban Huidu, în pericol de...

„Când oamenii se află în pericol, caută siguranța în grupurile mari. Dar în situația actuală, acest impuls crește riscul de infecție pentru noi toți. Aceasta este enigma evolutivă de bază pe care o descriem”, spune Guillaume Dezecache.

Cererile făcute acum de guverne pentru autoizolare sunt fundamentale, în ciuda instinctelor noastre sociale și, prin urmare, reprezintă o provocare serioasă pentru majoritatea oamenilor. „La urma urmei, contactele sociale nu reprezintă o acțiune pe care suntem liberi să o refuzăm. Ele fac parte din ceea ce noi numim un lucru normal”, adaugă Deroy.

Prin urmare, autorii eseului susțin că, deoarece distanțarea socială se opune reacției noastre naturale la pericolele iminente, înclinațiile noastre sociale riscă acum să exacerbeze pericolul.

Citeste si:
Un profesor din Arad a câştigat 5.000 de euro într-o lună din...
Un profesor din Arad a...

Atunci am putea scăpa de această dilemă?

Potrivit lui Deroy, trebuie să revizuim ce poate oferi internetul. Înainte de pandemie, internetul a fost adesea privit ca fiind în mod hotărât nesocial. În prezent, el oferă o alternativă acceptabilă și eficientă la contactul fizic - în măsura în care acesta permite interacțiunile sociale în absența contiguității fizice. Rețelele sociale ajută ca un număr mare de oameni să ajungă practic la vecini, rude, prieteni și alte contacte.

„Înclinațiile noastre înnăscute sunt mai degrabă cooperante decât egoiste. Accesul la internet ne ajută să facem față necesității de distanțare socială", spune Chris Frith.

Care sunt recomandările cercetătorilor

„Rămâne de văzut cât de bine și pentru cât timp nevoia noastră de contact social poate fi satisfăcută de rețelele sociale", notează Deroy. Aceasta și co-autorii ei au două recomandări importante pentru factorii de decizie politică. În primul rând, ei trebuie să recunoască faptul că cererea de distanțare socială nu este doar extrem de neobișnuită din punct de vedere politic: Este în contradicție cu structura evoluată a cunoașterii umane. În al doilea rând, în zilele noastre, accesul liber la internet nu este doar o condiție prealabilă pentru libertatea de exprimare. În situația actuală, aceasta aduce, de asemenea, o contribuție pozitivă la sănătatea publică.

Citeste si:
Buhnici, luat în vizor de CNCD: ”Condiția femeii din România e una...
Consiliul pentru Combaterea...

„Acesta este un mesaj important, având în vedere că cele mai vulnerabile secțiuni ale societății sunt adesea cele care, din cauza sărăciei, vârstei și bolilor, au puține contacte sociale”, a mai adăugat aceasta, citată de sciencedaily.com.


Despre autor:


Ultima actualizare: 28 Aprilie 2020 - 12 : 04

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.