Social9 Februarie 201710:19

Lectura de 5 minute

Pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare aplicata lui Liviu Dragnea de catre instanta suprema in dosarul "Referendumul" este de natura sa asigure scopul educativ si sa faciliteze reinsertia sociala a inculpatului, se arata in motivarea Completului de 5 Judecatori.

"In vederea asigurarii scopului prevazut de dispozitiile art. 52 Cod penal anterior, in legatura cu necesitatea de a fi respectate legile tarii cu ocazia campaniilor electorale, Completul de 5 Judecatori va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmand a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsa intr-un cuantum majorat, de doi ani inchisoare, considerat apt sa asigure scopul educativ al pedepsei, dar si exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasa de instanta, sa faciliteze reinsertia sociala a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae", scriu magistratii in motivarea deciziei.

Judecatorii ii dau dreptate lui Dragnea ca obtinerea unei mai bune participari la vot a populatiei ori obtinerea de capital electoral nu poate reprezenta un folos necuvenit, insa subliniaza ca scopul obtinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de catre un numar cat mai mare de persoane sau de obtinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de actiune nelegale la care a indemnat el.

"Sintetizand argumentele expuse de prima instanta, pe care le considera justificate, instanta de control judiciar subliniaza ca scopul obtinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de catre un numar cat mai mare de persoane sau de obtinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de actiune nelegale la care a indemnat apelantul, cu finalitatea obtinerii validarii referendumului din 29 iulie 2012, constand, pe de o parte, in beneficiile imediate la care indemna adresa nr. 687/SG din 13 iulie 2016, ce ar fi trebuit procurate votantilor de reprezentantii din teritoriu ai PSD, in schimbul obtinerii unei participari la vot cat mai ridicate si pe care textul art. 54 din Legea 3/2000 le interzice in mod expres, iar pe de alta parte, in solicitarea de a fi intocmite si puse la dispozitia partidului liste cu numele si adresa persoanelor care nu au votat, cu incalcarea dispozitiilor art.5 alin.1 din Legea nr. 677/2001", arata Completul de 5 Judecatori al instantei supreme.

Magistratii mai sustin ca, din probele administrate, rezulta ca Liviu Dragnea a actionat cu intentie directa

"Cu referire la latura subiectiva, contrar afirmatiilor apelantului, care a sustinut ca din probele administrate nu a reiesit ca a actionat cu intentie directa, Completul de 5 Judecatori constata ca, tocmai indemnul explicit la folosirea unor actiuni ilicite si faptul ca indicatiile transmise prin mesajele tip SMS si, respectiv, prin instructiunile continute de adresa nr. 687/SG din 13 iulie 2013 au fost neechivoce, avand valoarea unor ordine ce trebuiau executate de reprezentantii din teritoriu ai PSD, au format convingerea instantei ca apelantul a actionat cu intentie directa", au scris judecatorii in motivarea deciziei.

Ei au mai apreciat ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este suficienta "pentru a-l determina sa adopte o conduita corespunzatoare in cadrul campaniilor electorale viitoare".

Liviu Dragnea a negat activitatea infractionala, in ciuda evidentelor

"Fara a ignora circumstantele personale favorabile apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea in fata instantelor, ori de cate ori a fost solicitat si pozitia sa in societate (aspecte valorificate si la stabilirea modalitatii de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecatori constata ca aceste circumstante sunt puse in umbra de atitudinea de negare, in ciuda evidentelor, a activitatii sale infractionale si a existentei elementelor relevante in angajarea raspunderii sale penale", au mai aratat magistratii.

Tribunalul Bucuresti va judeca in 15 februarie contestatia la executare depusa, in 3 februarie, de Liviu Dragnea, in dosarul "Referendumul".

Citeste si:
Claudiu Năsui face dezvăluiri șocante despre 9 membri PNL
Năsui, dezvăluiri șocante...

Presedintele PSD anunta inca din 24 ianuarie ca va face un demers legal cu privire la pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare primita in acest dosar.

In 22 aprilie 2016, presedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, alaturi de alte 26 de persoane, de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu suspendare, fiind acuzat ca si-a folosit influenta de presedinte de partid in timpul referendumului de demitere a fostului presedinte Traian Basescu, scrie News.ro.

Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost judecat pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului, din dosarul "Referendumul” Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Citeste si:
Pedeapsa jurnalistului care a acuzat Partidul Comunist Chinez de...
Ce pedeapsă a primit un...

"In sarcina inculpatului Dragnea Liviu Nicolae s-a retinut ca, in calitate de secretar general al PSD, a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 si 687/SG/13.07.2012, destinate organizatiilor judetene ale partidului si, respectiv, presedintilor si directorilor de campanie ale acestora, dar si primarilor PSD din tara, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor in proportie de 60 la suta, s-a solicitat luarea unor masuri incriminate de Legea nr.3/2000 (promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, s-a solicitat sa se propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, desi acestea nu reprezinta unitati administrativ-teritoriale", potrivit anchetatorilor.

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.