Ministerul Internelor a initiat un proiect de lege care vizeaza inasprirea sanctiunilor pentru traficantii de migranti, minimul pedepsei pentru aceasta fapta fiind majorat de la trei la cinci ani, iar in cazul in care migrantul este supus la rele tratamente, pedeapsa poate ajunge pana la 12 ani.

Viceprim-ministrului pentru securitate nationala, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a dispus initierea proiectului de lege, care reprezinta un demers de descurajare a celor care racoleaza, calauzesc si transporta persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei, arata MAI intr-un comunicat de presa transmis luni.

Potrivit proiectului de lege, traficul de migranti savarsit in scopul obtinerii unui folos patrimonial sau cand se desfasoara prin mijloace care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea migrantului ori cand acesta este supus la tratamente inumane, se va sanctiona cu o pedeapsa care poate ajunge pana la 12 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi.


Totodata, prin modificarea propusa la articolul 263 din Codul Penal, minimul pedepsei pentru infractiunea de trafic de migranti creste de la trei la cinci ani.
In acelasi timp, proiectul prevede confiscarea speciala a bunurilor care au fost folosite in orice mod pentru savarsirea acestor infractiuni sau a banilor rezultati din traficul de migranti.

Retail jobs

Majorarea limitelor de pedeapsa constituie o actiune eficienta in scopul prevenirii si combaterii traficului ilegal de migranti pe calea terestra aeriana si maritima si se subordoneaza in mod firesc masurilor adoptate la nivel international.

"Avand in vedere obligatiile asumate de Romania in materia cooperarii internationale, a schimbului de informatii precum si altor masuri corespunzatoare securizarii frontierei de stat, este necesara contracararea cauzelor profunde ale migrarii ilegale, in special acelea care sunt legate de tratarea cu umanitate si respectarea drepturilor migrantilor, precum si reducerea avantajelor pe care migrarile internationale le aduc celor care intentioneaza sa profite de situatia speciala in care se regasesc migrantii", a precizat MAI in comunicat.

Guvernul a aprobat, in 16 septembrie, printr-o hotarare, Strategia nationala privind imigratia pentru perioada 2015-2020 si Planul de actiune pe anul 2015, documente care au fost transmise Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), scrie MEDIAFAX.

Citeste si:
Iohannis: Riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creștere
Klaus Iohannis, declarații la...

Potrivit Strategiei, cooperarea intre autoritatile cu competenta in domeniul combaterii imigratiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane si a traficului de migranti ca elemente componente ale acesteia, vor constitui prioritati, o atentie deosebita acordandu-se cetatenilor proveniti din statele cu potential migrationist sau care pot aduce atingere sigurantei nationale.

In documentul aprobat de Guvern se precizeaza ca imigratia si azilul sunt influentate, in foarte mare masura, de evenimentele care au loc la nivel mondial, astfel ca au fost identificate aspecte ce pot influenta, pe termen mediu si lung, situatia, si anume mentinerea situatiei conflictuale din Siria, reactivarea conflictului armat din Irak, mentinerea unei situatii instabile in Ucraina si Transnistria, intensificarea conflictului armat israeliano - palestinian, mentinerea situatiei migratiei ilegale din Turcia, devenita principalul stat de tranzit pentru migratia ilegala din Orientul Mijlociu sau din Africa spre Romania.

Citeste si:
17 migranţi au fost găsiţi la frontieră ascunşi într-un TIR
17 migranţi au fost găsiţi la...

Planul de actiune pe anul 2015 constituie un mijloc prin care se stabilesc activitati concrete care sa conduca la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migrationist aflat in crestere.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat in 17 septembrie, dupa sedinta CSAT, ca la Consiliul JAI pe tema migratiei, ministrul de Interne va avea un mandat "foarte asemanator" cu cel de la ultima reuniune, Romania fiind solidara cu celelalte state membre UE, dar neputand considera cotele obligatorii o solutie.

La reuniunea Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI) care a avut loc in 14 septembrie, la Bruxelles, au participat ministrii de Interne din Uniunea Europeana si reprezentantii Comisiei Europene, fiind luate in discutie toate aspectele cuprinse in pachetul de propuneri prezentat de catre Comisia Europeana in 9 septembrie.

Citeste si:
Guvernul pregătește pedepse mai blânde pentru șoferii indisciplinați
Cod Rutier 2022: Pedepse mai...

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, in 19 septembrie, ca Romania isi mentine pozitia privind numarul refugiatilor pe care ii poate primi, adaugand ca 1.785 este limita fizica, dar ca isi poate imbunatati capacitatile in viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

Consiliul UE pentru Justitie si Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea in statele membre a 40.000 de imigranti extracomunitari cu statut de refugiat ajunsi in Grecia si Italia. Este putin probabil sa se ajunga la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranti, asa cum a propus Comisia Europeana.

Consiliul European a stabilit in iulie distribuirea a 32.256 de imigranti cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele sa fie actualizate in decembrie 2015 pana la limita totala de 40.000 de persoane. Tarile care vor participa la acest mecanism vor primi cate 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. In cadrul acestei scheme initiale de relocare, Romania ar fi urmat sa primeasca 2.362 de imigranti extracomunitari.

Citeste si:
Fost șef din Poliție, condamnat pentru favorizarea unor traficanți...
Fost șef din Poliție,...

In contextul afluxului de refugiati, Comisia Europeana a propus, in 9 septembrie, o serie de masuri: distribuirea de urgenta a 120.000 de refugiati ajunsi deja in Grecia, Ungaria si Italia in alte state UE. Aceasta cifra se adauga celor 40.000 de refugiati propusi pentru a fi redistribuiti in mai din Malta, Italia si Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigrantilor destinat tuturor statelor membre, care sa poata fi activat oricand pentru a veni in ajutorul statelor membre confruntate cu situatii de criza; elaborarea unei liste cu "tari de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia si Turcia, in care pot fi repatriati solicitantii de azil; un plan de actiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor si constituirea unui fond de incredere de 1,8 miliarde de euro pentru imbunatatirea situatiei din Africa prin abordarea cauzelor imigrantiei clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, Romania ar urma sa primeasca 6.351 de refugiati, Germania, 31.443, iar Franta 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, in Polonia ar urma sa ajunga 9.278, iar in Olanda 7.214.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.