Diplomati si oameni de afaceri britanici rememoreaza evenimentele la care au fost martori in 1989, cand toti stiau ca se intampla ceva dar nu vorbeau, atmosfera tensionata de atunci, precum si lipsurile, pe care le resimteau chiar si strainii, desi aveau la dispozitie magazine speciale.

Michael Atkinson, ambasadorul Marii Britanii in Romania intre 1989-1992, isi aminteste ca in dimineata zilei de 21 decembrie nimic nu avea sa prevesteasca ceea ce avea sa se intample.

Acesta povesteste ca, dupa fuga lui Ceausescu din piata, s-a dus acolo intrucat trebuia sa transmita la Londra ce se petrecea in Romania, scrie MEDIAFAX.

"Printre oamenii ramasi in piata era o atmosfera de bucurie si usurare incat m-am dus repede la resedinta pentru a-mi aduce familia in centru (fiii si fiica venisera in vizita de Craciun). Am fost impresionati de linistea care domnea pe strazi. Nu erau semne de jaf, cu exceptia vitrinelor de la librarie care fusesera sparte si materiale de propaganda, in special volumele lui Ceausescu, ardeau in gramezi pe strazi. Singurul lucru ciudat a fost faptul ca demonstrantii din fata teatrului de pe Magheru ii indemnau pe toti sa se duca sa apere Televiziunea. Ne-am intrebat: «S-o apere impotriva cui? E vreo farsa studenteasca?» A fost singurul indiciu al luptelor care aveau sa urmeze", scrie Atkinson, pe blogul ambasadorului britanic, Paul Brummell, care "gazduieste" o serie de marturii ale unor diplomati si oameni de afaceri britanice aflati la Bucuresti in decembrie 1989.

Retail jobs

Fostul ambasador mai spune ca pe 22 decembrie era la ambasada, timp in care familia sa a trebuit sa se ascunda la subsolul resedintei deoarece persoane au patruns in casa de unde trageau asupra revolutionarilor aflati la Televiziune. "Trebuie sa fi fost de la Securitate sau fortele speciale cei care au intrat in locuinta noastra pe furis", sustine el. Un oficial de la Ambasada Republicii Federale Germania i-a adapostit pe membrii familiei lui, in timp ce ambasadorul si angajatii ambasadei, avand in vedere insecuritatea care domnea, ardeau documente confidentiale.

Fostul ambasador isi mai aminteste ca s-a intors impreuna cu sotia pe 23 decembrie la resedinta care fusese afectata de un incendiu. "Mancarea pregatita pentru petrecerea de Craciun era neatinsa in bucatarie. Erau ceva urme de jaf si o fotografie inramata cu mine si cu Ceausescu facuta cu ocazia prezentarii scrisorilor de acreditare fusese rupta, iar partea in care aparea el disparuse", povesteste Michael Atkinson.

Citeste si:
„Podul Unirii”, primul construit în Maramureș de la Revoluție...
„Podul Unirii”, primul...

Apoi, membrii Ambasadei Britanice s-au refugiat la Ambasada Americana, pazita de puscasi marini, in urma unor zvonuri conform carora Securitatea ar putea sa rapeasca diplomati.

Nigel Townson, director al British Council, venea cu avionul, pe 21 decembrie, de la Cluj la Bucuresti si observa atmosfera tensionata din randul pasagerilor, dar si a membrilor echipajului.

Un coleg, informator al Securitatii, care l-a insotit la aeroport, a fost tot timpul taciturn si la despartire l-a sarutat pe obraji, spunand ca s-ar putea sa nu se mai vada. "Desi sansa de a ne revedea era mica, m-a intrebat daca as putea sa-i aduc un whisky bun. Si poate ceva pentru sotia sa. Si pentru fiul sau. Totul era cat se poate de ireal, toata lumea stia ca se intampla ceva dar nimeni nu vorbea despre asta. Cel putin nu cu mine, un strain".

Townson marturiseste ca astepta calatoria la Bucuresti asa cum un copil asteapta "o vizita la fabrica de jucarii a lui Mos Craciun", intrucat fusese invitat la Ambasada, la petrecerea de Craciun.

Citeste si:
Boris Johnson, criticat după ce i-a comparat pe ucraineni cu...
Boris Johnson, criticat după...

"Eram in Romania de mai putin de patru luni, dar rutina laptelui si a painii rationalizate, magazinele cu rafturi goale (sau, cel putin asa imi amintesc, cu sute de cutii de mazare si nimic altceva), faptul ca trebuia sa mituiesc angajatii de la Hotel Napoca pentru a-mi da carne pentru acasa, incercarea de a supravietui cu salam de Sibiu, cascaval, sardine la conserva si bere Silva de la shop-uri (magazine cu vanzare in valuta pentru straini - n.r.), fara fructe proaspete si cu un numar limitat de legume, incepusera sa-si puna amprenta asupra starii mele de spirit, in mod normal vesela", spune Nigel Towson, marturisind ca abia astepta petrecerea de Craciun cu "mancare si bautura din belsug". Mai mult, se putea duce la un shop cu bunuri din Marea Britanie pentru a cumpara "budinca englezeasca de Craciun, placinte cu carne, carnati, sunca si chiar hartie igienica moale!".

Citeste si:
Mărturii oribile în procesul fostului cuplu Johnny Depp - Amber...
Mărturii oribile în procesul...

Din cauza evenimentelor, petrecerea a fost anulata, astfel ca Townson a fost dus la locuinta sefului sau, aflat la Londra, unde a urmarit la televizor, impreuna cu sotia acestuia, ceea ce se intampla in strada si anuntul privind formarea Frontului Salvarii Nationale. "Era un barbat in costum care arata foarte stingherit si cativa indivizi cu mustati a la Freddie Mercury care pareau foarte hotarati", isi aminteste britanicul.

Prins de val, Townson a coborat in strada si s-a alaturat oamenilor care se se indreptau cantand spre sediul Televiziunii. A doua zi, avea sa plece in Marea Britanie, pe fondul tensionarii situatiei, pentru a reveni dupa trei saptamani la Cluj.

Omul de afaceri Mike Brown, care in 1989 lucra la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, spune ca mai are si acum un drapel cu gaura primit, pe 21 decembrie, pe strada de la un baiat care l-a salutat cu semnul victoriei.

Citeste si:
Între România și R. Moldova se va creat un nou punct de trecere a...
Între România și Republica...

Brown rememoreaza unul dintre momentele care l-au marcat in timp ce se plimba prin centru pentru a vedea ce se intampla: "O femeie s-a apropiat de un soldat si i-a spus: «Nu ne veti impusca, suntem mamele voastre!» Soldatul a scos incarcatorul de la arma AK47 si a spus apasat: «Nu, n-am s-o fac!» si toti am izbucnit in lacrimi, chiar si soldatul. Femeia a infipt apoi o floare in teava pustii lui si l-a sarutat. Ne-am strans mainile si am zambit, zambet ce s-a transformat repede in ras".

"Pe la mijlocul lunii decembrie am observat ca prietenii mei romani si toti oamenii de la birou pareau foarte tensionati si petreceau mult timp susotind intre ei. Stiam ca toti colaboratorii mei erau nevoiti sa raporteze la Securitate tot ce spuneam sau faceam, si la fel procedau unii prieteni si stiau ca stiu acest lucru. Am acceptat pentru ca altfel ar fi avut probleme serioase dar intotdeauna imi alegeam cu atentie cuvintele cand eram in preajma lor. Aceasta atmosfera m-a pus in alerta si am incercat sa aflu ce se intampla in jurul meu. In cele din urma am aflat despre revoltele de la Timisoara care s-au raspandit si in alte parti", spune omul de afaceri Ken Morgan, stabilit la Bucuresti dupa ce s-a indragostit de o romanca in timpul unei calatorii de afaceri.

Acesta nu a putut pleca asa cum a fost sfatuit, intrucat pentru sotia sa romanca ar fi fost dificil sa iasa din tara. Astfel ca a cumparat cat de multa mancare a putut si pe 20 decembrie si-a dus copiii si o familie vecina care i-a cerut ajutorul in apartamentul amenajat la demisol, intrucat acesta era cel mai sigur loc din casa.

Gloantele au atins casa sa aflata in apropiere de Gara de Nord, dar spre uimirea sa in tot acest timp nu au fost taiate nici curentul, nici gazele si nici apa. "De Craciun am avut o cina britanica in sufragerie. In timpul mesei am aprins chiar si instalatia de la brad, apoi i-am trimis inapoi pe copii la demisol sa se joace cu cadourile primite. Pregatisem 20 de cocktail-uri Molotov ca sa le arunc de pe terasa in fata usii principale si a usii din spate, in caz de nevoie", isi aminteste Morgan, care in acele zile s-a alaturat vecinilor ce patrulau pe strada pentru a-si pazi locuintele.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.