România, țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre, are multe obiective turistice. Peisajul se schimbă la fiecare 90 de kilometri, oamenii sunt primitori, iar mâncarea e ireproșabilă. Pentru a afla câteva dintre frumusețile țării, ți-am pregătit un top 10 al celor mai frumoase atracții și zone turistice pe care trebuie să le vizitezi măcar o dată în viață.

Top 10 cele mai frumoase locuri de vizitat în România

De la cascade spectaculoase la palate de poveste şi peisaje de neuitat, oferta turistică a României este mai bogată decât poate părea la prima vedere. Drept urmare, nu e de mirare că din ce în ce mai multe publicații de renume din străinătate, precum ziarul britanic „The Guardian”, au inclus România pe lista țărilor care ar trebui vizitate. Dacă și tu vrei să descoperi sau să redescoperi această țară, îți propunem un top 10 cele mai frumoase locuri de vizitat în România.

Transfăgărășan

Transfăgărășanul, oficial numerotat DN7C, este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș, de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, aproape de comuna Cârtișoara. Transfăgărășanul are o lungime de 151 de kilometri și traversează pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Foto: Shutterstock

Calea rutieră a fost construită între anii 1970 - 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. La momentul respectiv, România avea mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani).

Totuși, invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului „Transfăgărășanului" - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului.

Citeste si:
Top 10 flori exotice și neobișnuite potrivite pentru un cadou special
Top 10 flori exotice și...

Cascada Cailor

Cea mai mare cascadă din România, cu cea mai înaltă cădere de apă, se numește Cascada Cailor și se găsește în apropiere de Stațiunea Borșa din Maramureș. Apa cascadei, adunată într-un circ glaciar, se scurge peste un abrupt calcaros numit „Podul Cailor”, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România.

Foto: Shutterstock

Se află la altitudinea de 1.3000 de metri, iar căderea apei este de 90 de metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dintre Borșa-Complex, cu telescaunul, pe jos, fie dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

Nu numai cascada poartă acest nume, ci întreaga zonă a primit denumiri legate de acest eveniment: Zănoaga Cailor, amplasată deasupra Cascadei Cailor, Muntele Cailor sau Podul Cailor.

Citeste si:
Simona Halep, primul mesaj după revenirea în România: „Adevărul a...
Simona Halep, primul mesaj...

Salina Turda

Salina Turca este localizată în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Obiectivul e înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015. Zăcămintele de sare din Transilvania s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o adâncime redusă și sub un climat tropical.

Foto: Shutterstock

Stratul de sare se întinde peste tot în subsolul Transilvaniei, având o grosime de aproximativ 400 de metri. Straturile groase de sedimente depuse peste patul de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 de metri, ajungând de multe ori până la suprafața pământului. La Turda, ciuperca de sare are o înălțime de aproape 1.200 de metri.

Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Viscri

Viscri este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România, vizitat și apreciat atât de români, cât și de turiștii străini. Satul Viscri a devenit popular în Europa după ce prințul Charles a cumpărat o proprietate în această localitate.

Localitatea Viscri își are originile în secolul al XII-lea, când aici au fost aduși secui pentru a păzi granița estică a regatului. Ei au ridicat o biserică de calcar alb-verzuie, de la care s-a dat numele localității în maghiară și germană. După câțiva ani, ei au fost mutați la limita estică, Covasna și Harghita de astăzi, iar în locul lor au fost aduși țărani sași, de origine germanică.

Foto: Shutterstock

În ultimii ani, popularitatea satului Viscri a crescut mult, numărul turiștilor depășind așteptările localnicilor. În 2019, 45.000 de turiști au vizitat biserica evanghelică fortificată din Viscri. Prin comparație, 15.000 de turiști ajungeau aici în anul 2015 și numai 5.000 în 2005. Cel mai important obiectiv este biserica fortificată săsească, inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO. Pe lângă lăcașul de cult în sine, cei veniți în zonă pot urca și în turn, de unde pot admira satul de la înălțime.

Citeste si:
Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...
Șeful Statului Major al...

Cimitirul Vesel

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, celebru pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive. Desenele reprezintă scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul lor se diferențiază de cultura populară, care consideră moartea ca fiind un eveniment trist.

Foto: Shutterstock

Cel care a făcut asta posibil a fost Stan Ioan Pătraș, care s-ar fi inspirat de la daci, se speculează. Primul epitaf datează din anul 1935, iar din anii 1960 încoace tot cimitirul a fost populat cu aproximativ 800 de astfel de cruci. Din 2009, Cimitirul Vesel este obiectivul festivalului anual „Drum Lung spre Cimitirul Vesel”. Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:

De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț[sic] oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am[sic] putut
Orișicine mia[sic] cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea

Pe o altă piatră scrie:

Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă din România, localizată în orașul Curtea de Argeș și construită între 1515 - 1517 de Neagoe Basarab. Aceasta cuprinde catedrala episcopală, un celebru monument de arhitectură din Țara Românească. În timpul lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. Pe lângă mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se regăsesc și moaștele sfintei Filofteia. În 1857, complexul monastic era păstrat în întregime, dar din 1866 și 1867 două incendii au distrus clădirile seminarului, locuințele, paraclisul și turnul de intrare.

Foto: Shutterstock

Biserica a fost restaurată la inițiativa lui Carol I, începând cu 1857, de către arhitectul francez Lecomte du Noüy. Reconstruirea s-a terminat în anul 1886 și a continuat refacerea palatului regal din latura de est a complexului, care mai târziu a fost transformat în palat episcopal. Din anul 2009 a început construcția unei noi catedrale destinată scaunului Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, precum și mormintele membrilor Familiei Regale a României și moaștele sfintei Filofteia.

Parcul Național Munții Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei reprezintă o arie protejată de interes național care corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în nordul țării, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei. Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Foto: Shutterstock

Parcul a fost organizat în anul 1990, când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și Parcul Național Rodna. Ordinul a adus confuzie deoarece se referea doar la suprafețele de fond forestier din parcurile naționale, nu și la suprafețele care conțin goluri alpine.

Suprafața actuală este cea stabilită în anul 2002 de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului. Din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979.

Castelul Bran

Castelul Bran se situează la mai puțin de 30 de kilometri de Brașov, pe șoseaua care pornește din vechiul cartier Bartolomeu și leagă Brașovul de Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. Acum, în muzeul de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri, iar Domeniul Bran cuprinde și Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesei Ileana.

Foto: Shutterstock

În anul 2000, Castelul lui Dracula a fost revendicat de arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului. În luna mai a anului 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent, în urma unei decizii guvernamentale de retrocedare.

Statul român a păstrat administrarea cobiectivului turistic pentru încă 3 ani, până în 18 mai 2009. Înaintea retrocedării, Ministerul Culturii a dispus mutarea colecțiilor care aparțin statului român de la Castelul Bran la Vama Medievală. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală, iar redeschiderea oficială a muzeului s-a întâmplat pe data de 1 iunie 2009. De la 1 iunie 2018, noul sediu al Muzeului Național Bran este găzduit de imobilul din strada Aurel Stoian numărul 14, din Bran.

Lacul Roșu

Lacul Roșu, localizat în Ținutul Secuiesc, la o altitudine de 938 de metri, este primul din țara noastră format în cadrul unui baraj natural. Lacul Roșu s-a format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din data de 23 ianuarie 1838, ora 18:45, de magnitudine 6,9, VIII intensitate. Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba maghiară se numește „gyilkos” (tradus „ucigaș”), iar în limba germană „Mördersee” („Lacul Ucigașul”).

Foto: Shutterstock

Potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un sat, omorându-i atât pe locuitorii lui, cât și pe animale. Apa adunată a avut culoarea roșie din cauza sângelui, așa încât numele lacului a devenit „Lacul Roșu” sau „Lacul Ucigaș”.

În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrei Roșii. Mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial Lacul Roșu. Vechea denumire ungurească pentru lac a fost Veres-to (Lacul Roșu), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilcoș) apare prima dată în descrierea lui Orbán Balázs. Denumirea muntelui Ghilcoș apare de prima dată în 1773 ca teren al contelui Lazăr.

Biserica Neagră

Biserica Neagră este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul județului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial distrusă în incendiul din anul 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.

Monumentul arhitectural datează din secolele XIV-XV și are o lungime de peste 89 de metri, fiind considerată a doua cea mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din Europa de Sud-est.

Foto: Shutterstock

Începând din anul 1953 au loc recitaluri de orgă, tradiție începută de organistul Viktor Bickerich și continuată de Hans Eckart Schlandt. Orga Bisericii Negre atrage în fiecare an organiști atât din țară, cât și din străinătate, care doresc să concerteze aici. La data construirii ei, se număra printre cele mai mari orgi din Europa. Pe perioada verii concertele de orgă au loc de trei ori pe săptămână.

În interior, vizitatorii pot descoperi numeroase obiecte de artă, precum un altar din 1866, cristelnița din 1672, amvonul (1696), altarul din Feldioara (sec. 15), portalurile gotice (1477), fresca Mariei (sec. XIV) și tezaurul de parametre.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 19 Iulie 2022 - 12 : 07

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.